Postul cel Mare și omul post-modern
Dimensiune font:
Cu duminica numită a înfricoșatei judecăți, Biserica Ortodoxă a dat startul ultimelor preparative ale ritmului liturgic și biologic, în vederea intrării în Postul cel Mare, cea mai aspră și mai intensă perioadă liturgică din cursul anului bisericesc.
Pentru omul post-modern, Postul Mare este mai mult sau mai puțin (re)cunoscut drept un timp de penitență, de întoarcere în sine cu fața înspre Creatorul sinelui. Nu de puține ori postul este chiar ridiculizat, deși, în epoca doctrinelor vegetarianiste se află și destui adepți ai săi, din motive de doctrină culinară, nu neapărat religioasă. Postul Mare însă, nu este nici o simplă sumă de ritualuri impuse de către Biserică, după cum nici o (altă) formulă alimentară de viață. El este o perioadă de timp din anul calendaristic și liturgic, în care omul este invitat, și i se oferă mijloacele, de către Biserică, spre a reflecta mai intens la sine însuși și la rostul său profund. Actul de penitență pe care-l propune Biserica prin Postul Mare cuprinde deopotrivă spiritul, sufletul omului, și trupul său.
Sufletului i se oferă slujbe religioase prelungi și cu o încărcătură teologico-morală de mare cuprindere și adâncime. Canonul Mare al Sfântului Andrei, Episcopul Cretei, este doar unul dintre exemplele de rânduiala liturgică complexă cu care debutează primele patru zile din prima săptămână a Postului Mare, și care se reia, integral, în miercurea săptămânii a cincea din același Post. Și din acest considerent, al amplorii deosebite a slujbelor din perioada imediat următoare, în această săptămână se face o „pauză liturgică”, în sensul că zilele de miercuri și vineri ale ei sunt socotite aliturgice, adică în ele nu se cleebrează Jertfa Euharistică.
Dar Biserica a păstrat din vechime și tradiția pregătirii ritmului biologic al omului, în sensul abordării înțelepte a perioadei postirii alimentare. Anume, în săptămâna proximă înaintea Postului Mare ea recomandă alimentația lacto-vegetariană, renunțarea la alimentele preparate cu carne. Cu aceasta, organimsul uman învață trecerea de la alimentația cu carne, la cea în care orice produs de origine animală este interzis.
Desigur, a trăi în ritmul liturgic al Bisericii poate fi și este considerat, de către mulți, desuet și practic imposibil. Pe de o parte, fiindcă programul de viață al omului post-modern activ nu-i permite acestuia prezența la slujbele religioase zilnice, atât de numeroase și complexe ale Postului Mare. Pe de alta, fiindcă același program de viață nu-i permite alimentația exclusiv vegetariană. Și totuși, a lua fie și parțial în calcul varianta postirii, nu poate fi decât benefic, deopotrivă sufletului și trupului omului post-modern.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau