Rodica Ojog-Brasoveanu – Sa nu ne uitam la ceas

Romanul Sa nu ne uitam la ceas al doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu face parte din colectia Suspans a Editurii Nemira, subiectul fiind unul tipic romanelor de spionaj, iar autoarea, prin iscusinta si simtul fin folosite cu succes in reconstituirea sau redarea cat mai fidela a unor fapte si etape din istoria neamului romanesc, utilizand bineinteles si unele elemente fictive, ofera din nou o mostra a talentului inegalabil, observat si in alte carti precum Al cincilea as, Intalnire la Elysee sau A inflorit liliacul.

Senzatia de autentic si palpabil, plus creionarea inspirata a unor personaje pitoresti sunt printre punctele forte nelipsite din aceasta carte. Actiunea romanului se desfasoara in vara anului 1943, pe fundalul celui de-al doilea razboi mondial. Intriga din roman se declanseaza in momentul in care baronul Kurt von Sundlo, membru marcant al armatei germane, ranit pe frontul de lupta, soseste in Romania pentru a-si petrece vacanta de o luna menita sa-l recupereze din convalescenta. Dupa ce se cazeaza la hotelul Athenee Palace din Capitala, unde o intalneste pe misterioasa doamna Elvira Manu, care dorea o companie cat mai placuta pentru doua saptamani din vacanta de vara, decide la sugestiile Elvirei sa plece cu aceasta departe de ochii indiscreti ai spionilor germani, romani sau ai Aliatilor, mai exact la Eforie, pe litoralul romanesc al Marii Negre. Treptat putem spune ca se infiripa o idila intre cei doi, chiar in conditiile limitelor sobrietatii impuse inca din clipa in care s-au cunoscut.

In paralel cu acest fir narativ autoarea ne prezinta celalalt fir epic important in povestea cartii, cele doua planuri ale actiunii ajungand destul de repede sa se intrepatrunda si sa devine un plan unic, dar cu mai multe ramificatii. Cel de al doilea plan descrie asadar traiectoria sau drumul parcurs de un spion al Aliatilor, Octavio de Villar, spaniol descendent al unei familii instarite de burghezi, trimis de serviciile secrete britanice pe urmele lui Kurt von Sundlo, cu scopul de a afla de la baronul neamt  planurile secrete referitoare la armele-surpriza pastrate de cel de-al treilea Reich pentru lovitura decisiva si castigarea razboiului. Astfel se poate intelege importanta personajului Kurt von Sundlo pentru taberele implicate in cel de-al doilea razboi mondial, ca si atentia neobosita a spionilor sau agentilor din diversele servicii secrete. Octavio de Villar trece mai intai prin sudul Frantei pentru a o gasi pe sotia baronului, Manja von Sundlo, care i-ar putea fi de ajutor in tentativa acestuia de a-si indeplini misiunea asumata, in conditiile unor rezultate cat mai satisfacatoare. Caracteristicile romanelor marca Rodica Ojog-Brasoveanu se observa si aici, portretizarea personajelor (taria de caracter, spiritul, fizicul, trairile sufletesti intense etc.) imbinandu-se de minune cu aventurile si pericolele prin care trec personajele, evenimente relatate cu multa siguranta, forta a cuvantului si  naturalete. Agentul secret Octavio de Villar hotaraste sa ajunga in Romania impreuna cu baroana Manja von Sundlo pentru a-l intalni pe Kurt. Astfel, ajunsi in Bucuresti, cei doi se vor caza la acelasi hotel in care se gasesc si baronul von Sundlo si Elvira Manu.

Printre spionii sau agentii romanilor care lupta impotriva intereselor germanilor se numara si printul Stefan Duca, alaturi de colonelul retras din activitate Ovidiu Tamas si receptionerul hotelului Athenee Palace, Basile (pe numele real Vasile Sfetcu). Spionii nemtilor sunt reprezentati de o baroana, Edith von Kohler, subordonatul acesteia, Herr Walter si altii, unii recrutati chiar dintre romani. Temandu-se de o posibila influenta negativa sau de acte de spionaj din partea Elvirei Manu, asupra lui Kurt von Sundlo, agentii nemti decid eliminarea acestui potential pericol, neluand in calcul anumite consecinte negative. Cu ocazia unui spectacol dat de celebrul rapsod al vremii, Grigoras Dinicu, in sala de receptie a hotelului mentionat, la care se strang toate personajele cu importanta in intriga sau subiectul cartii, germanilor li se ofera ocazia de inlaturare a Elvirei.

Umorul este si el prezent in paginile romanului, alaturi de dramatismul logic al unor situatii intalnite in vreme de razboi. Cititorul se poate delecta cu suspansul unor situatii-limita, rasturnari de sansa, portretul personajelor memorabile, replici taioase si amuzante si multe altele care se descopera doar citind romanul fascinant ‘Sa nu ne uitam la ceas’. Elementele cuprinse in cartile de spionaj sunt dublate de autenticul unor carti de istorie (prin personajele si evenimentele reale mentionate in roman), in ciuda infloriturilor menite sa dea aerul beletristic necesar. Nu se pot omite nici savurosii termeni ‘invechiti’ sau cei imprumutati din alte limbi, factor suplimentar care contribuie si el, alaturi de ceilalti, la crearea unei atmosfere propice in roman, pentru a surprinde in mod placut un cititor neobisnuit cu opera sau stilul doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu.

Intoarcerile frecvente de situatie si imprevizibilul sunt garantii pentru mentinerea unui interes crescut in randul cititorilor, figurile de stil precum si intelesul metaforic al unor intamplari insemnand alte bile albe bifate de roman. Pentru talentul si modul sau stilul propriu de a scrie si comunica un mesaj cititorului, sugestiva este si imaginea de final descrisa de Rodica Ojog-Brasoveanu in romanul Sa nu ne uitam la ceas. Pentru aflarea detaliilor din roman si a deznodamantului interesant trebuie doar sa lecturezi cartea. Dupa citirea acestui roman sunt sigur ca oricine va fi dispus sa asimileze aprecierile mele la adresa operei marii doamne a literaturii politiste romanesti. Ca incheiere nu pot decat sa va indemn sa parcurgeti paginile acestei scrieri palpitante, o carte  care nu te va lasa rece.

Sursa: http://nemirabooks.ro