William Dietrich – Piramidele lui Napoleon

Personalitatea împăratului Napoleon Bonaparte continuă să îşi exercite puternica fascinaţie asupra noastră, la peste un secol de la moartea sa pe insula Sf. Elena.

Mii de oameni sunt uimiţi de siluetele masive ale piramidelor de la Gizeh şi încearcă să descopere utilitatea secretă a acestor gigantice structuri mai puternice decât însuşi timpul. Era firesc, aşadar, ca o carte ce combină în titlu şi piramidele şi figura lui Napoleon să dobândească o fărâmă din forţa de seducţie a celor două simboluri istorice. Din fericire, m-am numărat şi eu printre cei atraşi de această carte. Am citit-o uşor, în mai puţin de două săptămâni

Tema cărţii o constituie aventurile americanului Ethan Gage, pe la 1798, în căutarea sensurilor tainice ale unui medalion egiptean antic, câştigat la cărţi.

Doza necesară de suspans este introdusă prin intermediul misteriosului conte decăzut Silano, membru al Ritului Eretic Egiptean al Masoneriei, care face tot ce îi stă în putinţă ( şi avea contele posibilităţi) pentru a pune mâna pe acest medalion şi pe misterul din spatele lui. Fiind acuzat de o crimă pe care nu o comisese, hăituit de tot felul de indivizi ( de la poliţişti francezi la un misterios arab cu un toiag de fildeş în formă de şarpe), Ethan Gage este nevoit să caute protecţie în mijlocul expediţiei generalului Napoleon. În felul acesta, Ethan scapă de braţul justiţiei franceze şi ajunge în ţara de origine a medalionului, cel mai nimerit loc pentru a-i afla rostul. Ce s-a mai întâmplat în Egipt va afla cititorul şi singur.

„Piramidele lui Napoleon” pare un roman de vacanţă, dar nu se reduce la atât. În opinia mea, în afara aventurii propriu-zise ( suficient de bine dezvoltată pentru a-ţi reţine atenţia dar asemănătoare, în desfăşurarea ei, cu odiseea lui Indiana Jones în căutarea arcei pierdute), cartea impresionează prin informaţiile şi descrierile istorice pe care le utilizează Dietrich în construirea decorului naraţiunii.

Am fost fascinat de imaginea Parisului revoluţionar, urât mirositor, scufundat în întuneric, cu străzi pline de gropi tot mai mari şi cu canale înfundate ( imagine întrucâtva familiară cititorului român), de amănuntele privind calendarul revoluţionar şi de explicaţiile de mitologie egipteană pe care ni le oferă cu acurateţe autorul.

În al doilea rând, această carte impresionează prin descrierile pline de viaţă ale Bătăliei de la Piramide şi de la Abukir. Cel puţin episodul Abukir te copleşeşte! Aflat pe puntea navei-amiral franceze, gigantica L’Orient, Ethan descrie iadul de foc şi fum care mătura punţile înainte ca întreaga nava să sară în aer, provocând o explozie atât de puternică încât lumina ei s-a văzut până la Alexandria ( adică la treizeci şi cinci de kilometri depărtare). Acest roman este una din puţinele cărţi în limba română ce prezintă, documentat şi accesibil, maniera în care Horatio Nelson, celebrul amiral britanic, ştia să câştige luptele.

În al treilea rând, autorul ne face cunoştinţă cu câţiva savanţi pe care Napoleon i-a luat în expediţie pentru temeinica cercetare a Egiptului. Astfel, episodic, apar chimistul Claude Louis Berthollet, geograful Edme Jomard, astronomul Nicholas Antoine Nouet, matematicianul Gaspard Monge ( fondatorul geometriei descriptive) şi Nicholas Jacques Conte ( pionierul folosirii baloanelor de recunoaştere pentru reglarea tirului artileriei şi creatorul creionului). De asemenea, cititorul va afla câte ceva despre răspândirea şi puterea francmasoneriei în secolul al XVIII-lea. Într-un cuvânt, romanul „Piramidele lui Napoleon” impresionează prin atmosfera pe care ştie să o creeze!

Cititorul român va fi uimit şi amuzat atunci când va descoperi la pagina 91 a romanului o referire la România ( ţară care, la 1798, încă nu exista). Cum de a făcut autorul o asemenea greşeală de documentare? Ei bine, greşeala a apărut din omonime şi din neglijenţa autorului de a se documenta asupra ţării noastre. El afirmă, la pagina amintită, că România este ţara de origine a comunităţii rrome. Ei, da, aici William Dietrich a gafat ! Dar nu arunci cojocul pe foc pentru un biet purice!

Sursa: http://nemirabooks.ro