Cutremure - schimbări climatice. Ce zice Gheorghe Mărmureanu despre următorul cutremur din țara noastră

12 cutremure de suprafață s-au înregistrat de la începutul lunii în țara noastră, cele mai multe în zona seismică Vrancea. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a fost întrebat dacă activitatea seismică ar avea legătură cu schimbările climatice.

Întrebat, luni, la Antena 3, dacă schimbările climatice au avut un rol legat de modul în care plăcile tectonice s-au mișcat și la cutremurele pe care noi le-am avut în România, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a făcut următoarele precizări: „Treaba este mult mai complicată, pentru că fenomenele care se întâmplă în timpul marilor cutremure sunt fenomene pur geologice, absolut geologice.”

Întrebat dacă ne putem aștepta la un seism mai mare, acesta a spus: „Vrancea este o zonă seismică, o zonă tectonică de cu totul o altă natură decât ce este în jurul nostru. Spre exemplu, când sunt cutremure mari în Turcia nu au nicio influență asupra noastră. La fel și cu un cutremur în Grecia. Deci. tectonica din Vrancea este de cu totul altă natură. În ultimul timp, cutremurele au devenit sensibile pentru oameni. Sunt cu mult mai multe, pentru că, practic, în fiecare zi se întâmplă nişte rupturi pe undeva în scoarţa terestră”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, care a subliniat că deocamdată nu crede că ne vom confrunta cu un cutremur de o magnitudine mare.

 
Amintim că Prof. Dr. Ing. Gheorghe Mărmureanu spunea, într-un interviu pentru DCNews, că un „mare cutremur” ar urma să aibă loc, în România, în jurul anului 2040.

„Va fi un cutremur cu o magnitudine de peste 7, cu efecte puternice, însă acest lucru depinde de o multitudine de factori și parametri, precum: ora, anotimpul, locația, epicentrul, unde îi va prinde pe oameni, la serviciu, acasă, la școală etc. De exemplu, la cutremurul din 4 martie 1977, au căzut multe clădiri. Am văzut blocuri care s-au prăbușit, deși altele care erau în proximitate, mai rău construite, nu au căzut. Prin urmare, a depins și de direcția, poziția, cutremurului. Sunt o mulțime de factori cu privire la producerea cutremurelor. Nu este o chestiune de ghicit cum se va întâmpla exact”, precizase Gheorghe Mărmureanu pentru DCNews.

„Am scris numeroase cărți pe această temă, acolo am arătat în detaliu. De exemplu, a fost un cutremur în 1802, cel mai mare ca anvergură, dar nu a murit nimeni. S-a simțit de la Moscova până la Cairo. Este adevărat că au căzut foarte multe biserici și clădiri. Și, din aceste motive, vă spun că lucrurile sunt foarte relative”, concluzionase profesorul Gheorghe Mărmureanu.