De ce nu poate doborî Armata României dronele rusești care intră în spațiul național. Reacția politicienilor este anemică

Dimensiune font:

| 14-02-2024 00:04

La one2one, șeful Statului Major al Armatei a spus că militarii nu au legile necesare ca să poată doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spațiul aerian al României, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Europa Liberă vă spune care sunt piedicile unei asemenea misiuni.

Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teriroriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă.

A fost un semnal de alarmă, după ce, de la începutul lunii august 2023 până în decembrie 2023, pe teritoriul României, în Delta Dunării, au căzut cel puțin patru drone de atac sau bucăți din astfel de arme.

Șeful militar al Armatei a explicat că, pentru a doborî drone, militarii au nevoie ca patru legi să fie actualizate.

1.Apărării Naționale;

2.De organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;

3.Privind Regimul Armelor și Munițiilor;

4.Combaterea Mijloacelor Aeriene.

„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.

Trebuie modificate patru legi (vezi mai sus care sunt acestea) - spune gen. Gheorghită Vlad. Și, completează el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.

Generalul Gheorghiță Vlad a explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:

„În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.

Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.

Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, a explicat șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.