Echinocțiul de primăvară

 

Echinocţiu de primăvară 2023, fenomenul care marchează începutul primăverii astronomice, are loc luni, 20 martie, la ora 23.24 (ora României).

Acesta cade într-o zi de luni și reprezintă începutul astronomic al sezonului de primăvară în emisfera nordică și sezonul de toamnă în emisfera sudică.

O curiozitate legată de echinocțiu este aceea că momentul nu se petrece pe tot globul în aceeași dată, în special datorită diferenței de fus orar. De exemplu, în 2023, toate țările care sunt pe un fus orar cu cel puțin o oră înaintea României, îl marchează cu o zi mai târziu.

Ce este echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară este un moment important din an, marcat încă din antichitate prin numeroase ritualuri și tradiții. Chiar și în zilele noastre, echinocțiul are o semnificație aparte și este celebrat diferit, în funcție de cultură.

În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc mergând de la sud la nord. Se numește ecuatorul „ceresc” deoarece este o linie imaginară pe cer deasupra ecuatorului Pământului. Imaginează-ți că stai pe ecuator, când soarele ar trece direct deasupra capului în drum spre nord, ajunge la ceea ce este numit punct vernal.

La echinocțiul din martie, emisfera nordică și emisfera sudică primesc cantități aproximativ egale de lumină solară.

În majoritatea locațiilor de pe glob (Polul Nord și Ecuatorul fiind excepții) cantitatea de lumină naturală a crescut în fiecare zi după solstițiul de iarnă. Acum, dar după echinocțiul de primăvară, ziua va începe să fie mai lungă decât noaptea și cantitatea de lumină va continua să crească în fiecare zi, până la momentul solstițiului de vară din iunie, moment în care atingem cea mai lungă zi din an.

Soarele va lumina Pamântul o perioada mai mare de timp. Natura va profita de acest dar de lumină și caldura și își va începe un nou ciclu de viață.

Echinocțiile sunt, în general, cele mai intense perioade de detoxifiere și curățenie ale organismelor vii. Întreaga Natură este implicată într-un proces de îndepartare a stagnării de iarnă, de aceea perioada trecerii dintre iarnă și primavara este caracterizată prin schimbări atmosferice importante - vânturi, ploi, umezeală etc.

Încă din timpurile străvechi, oamenii aveau diverse ritualuri pentru a scăpa de cele rele. Astfel, specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în trecut se aprindeau focuri pentru „a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.