Asocierea în cooperative își scutește pe fermieri de taxe, dar românii se feresc de asta pentru că ”e din trecut”

Asocierea în cooperative îi va scuti pe fermieri de taxe şi impozite pe terenurile şi clădirile folosite în producţie pentru o perioadă de cinci ani, potrivit unei legi care a fost promulgată recent de preşedintele Klaus Iohannis.

Măsura reprezintă încă o încercare a autorităţilor de a-i convinge pe oameni să îşi unească forţele.

Asta în condiţiile în care doar 1 % dintre agricultorii noştri sunt membri într-o cooperativă, în vreme ce media Uniunii Europene este de 34 %.

Suntem în Balta Doamnei, un bazin legumicol din Prahova. Oamenii de aici ar avea nevoie de un depozit.
 

În plus, le-ar prinde bine să le fie asigurată distribuirea mărfii către piețe și supermarketuri.

Astfel de lucruri se pot face dacă își unesc puterile și se asociază. Însă fermierii nu se lasă convinși că o cooperativă ar fi salvarea lor.

Magdalena Lente, legumicultor: “E teama asta, e neîncrederea că tu te asociezi și unul va vinde, celălalt nu, celălalt câștigă mai mult”.

Nicu Florea, legumicultor: “Mulți zic că cooperativa agricolă e din trecut și d-aia nu vrea majoritatea să se asocieze, să îi dea altă denumire că d-aia nu vrea lumea”.

România are peste 1.500 de cooperative

Totuși, avantajele sunt evidente.

Ion Mitrea, legumicultor: “Fiecare individ din asocierea respectivă poate beneficia de acele inputuri începând cu semințe, material săditor, tot absolut”.

O modificare adusă legii cooperației agricole vine cu facilități fiscale pentru cei asociați. Vorbim despre scutirea de impozitul pe terenurile și clădirile destinate producției agricole.

Dr. ing. Mița Enache, director Direcția Agricolă Prahova: “Nu vor plăti impozite și taxe pe profit cei care se înființează acum sau cei care sunt deja înființați”.

Înlesnirile sunt valabile vreme de cinci ani.

Dragoș Alexandru Roșculeț, expert dezvoltare cooperative: “Gospodăria țărănească, membră într-o cooperativă, trebuie să facă două activități principale: să își vândă producția prin cooperativă și să achiziționeze input-urile agricole de care are nevoie de la cooperativă. Input-urile agricole înseamnă semințe, îngrășăminte, furaje sau ce mai e nevoie”.

150 de apicultori din Prahova au format o cooperativă, dar se feresc să-și învestească economiile pentru dezvoltarea afacerii comune.

Roxana Stoica, președinte cooperativă agricolă: “N-am reușit să facem ce ar fi fost scopul exact, adică să facem procesare și comercializare la comun. Asta implică investiție”.

În România avem aproximativ 1.500 de cooperative agricole, însă puține dintre ele sunt active.