Leonardo Badea (BNR): Soluții pentru domeniul agroalimentar din perspectiva menținerii stabilității macrofinanciare

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 09-03-2021 12:46

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat: 

„În România, cultivarea pământului și prelucrarea roadelor sale a avut mereu o importanță semnificativă la nivel economic și social. Odată cu revenirea la modelul de economie de piață competitivă în anii `90, din cauza nivelului insuficient al capitalului privat local și al sprijinului politicilor publice, competitivitatea sectorului agroalimentar a rămas deficitară în raport cu oferta externă. Pe de altă parte, consumul intern a avut o sporit cu o amploare semnificativă constituind pe parcursul majorității timpului partea cea mai importantă a modelului local de creștere economică și fiind adesea stimulat de politicile fiscale.

Astfel, prin mecanismele firești de piață, cererea internă în creștere de produse agroalimentare și-a găsit într-o proporție tot mai mare satisfacere prin oferta externă, mai competitivă (prin preț ori calitate) sau pur și simplu pentru că aceasta a reușit o bună perioadă de timp să ajungă mai ușor pe rafturile supermarket-urilor (parte a unui model comercial care pentru o bună perioadă de timp a constituit și încă mai constituie cu un impact atenuat,  o dificultate pentru producătorii locali cărora le-a fost mai greu să se integreze în lanțurile de aprovizionare ce sunt parte a integrantă a modelului de afaceri al acestor platforme de comerț).

Rezultatul funcționării acestor mecanisme de piață fără o corecție necesară (sau în condițiile unui sprijin insuficient al producătorilor locali) din partea politicilor publice, a făcut ca în timp să se acumuleze vulnerabilități provenind din acest sector, precum un dezechilibru structural al balanței comerciale cu bunuri agroalimentare și o dependență alimentară în creștere a consumatorilor locali față de producători externi și lungi lanțuri de aprovizionare.

Cumulat pentru anul 2019 deficitul balanței comerciale provenind din comerțul cu bunuri a fost de circa 82,1 miliarde de lei din care deficitul comercial cu produse din cadrul primelor patru grupe de bunuri conform nomenclatorului combinat a fost de aproximativ 5,9 miliarde de lei (I. Animale vii și produse animale; II. Produse vegetale; III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale; IV. Produse alimentare, băuturi și tutun). Pentru primele 11 luni ale anului 2020 deficitul comercial cu produse din cadrul acelorași prime patru grupe reprezentative din cadrul nomenclatorului combinat a urcat la aproape 9 miliarde de lei adică peste 11,3% din deficitul total al comerțului cu bunuri aferent perioadei (79,5 miliarde de lei). Așadar, în contextul crizei generate de pandemia COVID-19 această vulnerabilitate s-a accentuat iar efectele ei negative este de așteptat să continue să se amplifice și pe parcursul anului 2021 în contextul pierderii importante de producție agricolă cauzată de secetă ce a provocat dificultăți financiare importante fermierilor, care se adaugă celor generate de pandemie.

Evident, contribuția sectorului agroalimentar la bunăstarea societății nu se limitează la menținerea echilibrului în activitatea de comerț exterior deși acesta este unul foarte important. De la agricultură și de la industria alimentară societatea dorește mai multe locuri de muncă, creștere economică și o mai bună protecție a mediului (ca de la orice alte sectoare ale economiei), dar și alimente sănătoase și nutriționale și un echilibru teritorial care să nu lase regiuni în urmă.

Trebuie să creăm mai multe locuri de muncă și să creștem economic, dar o parte din provocări sunt generate de faptul că, în special, agricultura pierde locuri de muncă și este confruntată cu evoluții ciclice aflate în strânsă legătură cu modificările pe termen lung privind regimul termic și cel al precipitațiilor. De asemenea, este încă semnificativ expusă riscurilor generate de evoluțiile climatice în continuare foarte greu de gestionat prin instrumentele clasice (asigurare, tranzacții financiare).

Totuși, aceasta nu este o soartă ireversibilă. Este posibil, să readucem sectorul agroalimentare pe o cale de ameliorare a competitivității și de contribuție mai stabilă și mai sustenabilă la creșterea economică, inclusiv pentru îmbunătățirea echilibrului extern. Pentru a ajunge acolo avem nevoie de un mix adecvat de politici, față de care există deja propuneri la care mă voi referi ulterior.

Creșterea economică și a numărului de locuri de muncă implică anterior acestora un efort pentru productivitate crescută și competitivitate sporită. O producție în creștere cu cheltuieli mai puține nu trebuie neapărat să conducă reducerea locurilor de muncă (de exemplu ca efect al investițiilor în tehnologii și echipamente avansate), deoarece creșterea în întregul sector poate crea mai multe locuri de muncă decât cele care sunt redundante.

Trebuie  să avem pe agenda noastră în mod prioritar o dezvoltare sustenabilă care urmărește protejarea mediului. Avem nevoie de mai puțină poluare a apei din nutrienți și pesticide, pentru a opri degradarea solului, pentru a avea mai puține efecte negative ale pesticidelor asupra biodiversității și pentru a răspunde mai bine cererii externe și externe care în ultimii ani se axează tot mai mult pe produse bio. Acest efort este susținut și de politica la nivel european care a creat facilități pentru dezvoltarea agriculturii ecologice pe care poate le-am putea fructifica mai bine în viitor decât am reușit până acum.

Totodată, avem nevoie de echilibru teritorial, pentru că societatea modernă  nu mai acceptă ca regiunile mai fragile din perspectiva resurselor și mai puțin dezvoltate să ajungă  în situația declinului economic și a abandonului demografic. Dar cheia pentru aceasta sunt investițiile: începând cu cele în educație și formare a (viitoarei) forțe de muncă adecvat calificate și până la cele în echipamente și în infrastructură.

Băncile, IFN și fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroalimentar să creeze valoare adăugată superioară. În timp ce creditarea agriculturii a avut un trend crescător  în ultima perioadă, creditarea industriei alimentare a scăzut relativ semnificativ în ultimii ani. Mai mult, în ambele sectoare, finanțarea a fost acordată preponderent pentru nevoi de trezorerie, creditarea proiectelor de investiții fiind minoritară (și în scădere accentuată pentru firmele din industria alimentară).

Conform răspunsurilor oferite de-a lungul  timpului la chestionarul periodic derulat de BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației (https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx#Sondaj) se poate observa că în perioada pandemiei (ultimele trei trimestre ale anului trecut) agricultura și piscicultura au fost singurele sectoare principale de activitate față de care băncile nu au perceput o creștere a riscului de credit, ceea ce înseamnă că și probabil există în continuare disponibilitate din partea acestora pentru a menține sprijinul financiar pentru ieșirea din criză și dezvoltarea ulterioară a firmelor din aceste domenii.

Desigur, profitabilitatea în condiții normale a firmelor din domeniul agriculturii nu este printre cele mai ridicate, comparativ cu celelalte sectoare de activitate, așa cum o arată datele disponibile public pe site-ul Ministerului Finanțelor. O medie a rentabilității activelor calculată pe baza acestora plasează companiile din agricultură la un nivel de circa 5,38% în anul 2019 (anterior crizei) la aproape jumătate față de sectorul construcțiilor dar totuși mai mult decât dublu față de cel al utilităților. Aceasta arată că, având în vedere perspectivele importante de viitor ale acestui sector, există cu siguranță o bază sustenabilă pentru sporirea eficienței și rentabilității activităților din agricultură prin investiții.

Una dintre principalele cauze ale variabilității performanței firmelor din agricultură este dată de volatilitatea prețurilor produselor agricole care s-a amplificat ca urmare a unei mai mari deschideri și integrării cu piețele internaționale. Schimbările climatice au dus, de asemenea, la o frecvență mai mare a evenimentelor extreme, care au un impact asupra producției și piețelor și contribuie la volatilitatea crescută. Totuși în România că în medie rentabilitatea activelor firmelor din acest sector nu a avut în ultimii cinci ani fluctuații extreme, ci a variat între un minim de 3,66% în anul 2015 (un an slab din perspectiva profitabilității pentru toate sectoarele de activitate) și un maxim de 7,34% în anul  2017 (date MFP, calcule BNR).

În contextul celor de mai sus, creditarea acordată de bănci și IFN-uri pentru sectorul agroalimentare s-a majorat în ultimii 6 ani dar nu într-un ritm foarte accelerat. Valoarea cumulată a expunerilor celor două categorii de finanțatori față de firmele din acest sector s-a majorat cu aproximativ 31% de la circa 17,5 miliarde lei în decembrie 2015 la peste 23 de miliarde lei în decembrie 2020, iar în perioada de pandemie a urcat cu aproximativ 6,8% (decembrie față de martie 2020). Din statistici se poate observa că ponderea cea mai mare o au finanțările acordate firmelor din domeniul cultivării plantelor nepermanente (36% din total în decembrie 2020, preponderent pentru culturi de cereale), pe locul doi fiind cele din domeniul creșterii animalelor (13% din total în decembrie 2020). Expunerile băncilor față de firmele din domeniul fabricării conservelor, alimentelor sau băuturilor cu grad mai ridicat de procesare sunt mai reduse, cumulând împreună circa 41% din total în decembrie 2020.

Există o eterogenitate foarte mare a sănătății financiare a firmelor din domeniul agroalimentar care frânează dezvoltarea creditării față de acest sector și arată că măsurile propuse pentru aceste sectoare ar trebui să fie țintite, cu atât mai mult în condițiile în care constrângerile privind alocările din resursele bugetare cresc. În plus, dimensiunea contează considerabil în acest domeniu. Cele mai multe firme cu activitate agroalimentară sunt microîntreprinderi și de-a lungul anilor nu au reușit să treacă într-o grupă superioară de dimensiune.

Agricultura a fost anul trecut în atenția Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Comitetul a considerat că importurile de produse alimentare semnificativ mai mari ca exporturile au generat o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) experiența altor țări arată o relație strânsă între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) în lumina lecțiilor crizei generate de actuala criză sanitară, asigurarea securității alimentare devine prioritară. CNSM a invitat specialiști din Guvern, BNR, bănci, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România, asociații private de profil, autorități guvernamentale etc. să facă parte dintr-un Grup de lucru care să aprofundeze problema și să identifice posibile soluții. Analiza elaborată în cadrul acestui Grup de lucru, precum și recomandările propuse, au fost aprobate de către toți reprezentanții din CNSM ai Guvernului, BNR și ai Autorității de Supraveghere Financiară, fără excepție. Această unanimitate poate ajuta la implementarea proiectului. CNSM a emis în luna iulie 2020 o recomandare către Guvern și către Banca Națională a României, conținând 10 propuneri de soluții și încă aproape 50 de posibile măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le analizeze (toate materialele sunt publice, disponibile pe site-ul CNSM, http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/).

Multe dintre soluții ar putea părea provocatoare, având în vedere trăsăturile agriculturii din România care a rămas în bună parte la nivelul fermelor de subzistență, dependente de evoluțiile climatice, cu productivitate semnificativ sub cea europeană și generatoare de valoare adăugată redusă. Recomandările CNSM sunt însă în linie cu agenda europeană a sectorului agroalimentar, care alocă bugete tot mai consistente pentru digitalizare, dezvoltare inovativă și protejarea mediului.

De altfel, prima recomandare are în vedere creșterea accentului asupra dezvoltării unei economii verzi, mai prietenoase cu mediul. Uniunea Europeană alocă fonduri extrem de importante acestui obiectiv, iar domeniul agroalimentar din România se poate califica relativ ușor cerințelor. Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele fruntașe în emisia de COsau alte gaze de seră. Recomandarea CNSM a fost ca Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 9,4 mld euro care să implementeze strategia UE de diminuare a riscului climatic ("De la Fermă la Furculiță"), în linie și cu obiectivele specifice schimbărilor climatice din viitoarea Politică Agricolă Comună. Este recomandat ca aceste programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și finanțarea verde. De altfel, multe țări din regiune (Polonia, Ungaria, Slovenia etc.) au emis deja asemenea obligațiuni verzi, multe emisiuni fiind realizate chiar de guverne.

Tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar este o altă recomandare CNSM. Subiectul, de asemenea, se află în topul agendei europene și fonduri semnificative vor fi alocate în anii următori pentru implementare. România ar putea beneficia considerabil din această aliniere la prioritățile europene, din cel puțin două motive. În primul rând, România se plasează pe poziții dezavantajoase la nivel european în domeniul inovației (inclusiv în agricultură), astfel că orice progres este binevenit. De exemplu, doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). În al doilea rând, România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale. De altfel, tehnologiile digitale ar putea compensa o parte din dezavantajul fragmentării pronunțată a terenurilor agricole din România (de departe, cea mai ridicată din UE). Recomandarea CNSM este ca Guvernul, prin MADR, să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 0,5 mld euro care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale".

Nevoile de finanțare rămân ridicate, iar pentru o mai bună satisfacere a acestora, recomandările CNSM se adresează atât Guvernului, cât și BNR. În primul rând, Guvernul, prin MADR și MFP, să se implice în creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor pentru susținerea firmelor din agricultură și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 5 mld lei până în anul 2023). În prezent, fondurile de garantare a creditelor au o expunere de 6 la sută pe agricultură și 2 la sută pe industria alimentară. În al doilea rând, se recomandă BNR să disemineze periodic date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. În al treilea rând, Guvernul este așteptat să revizuiască mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil.

Problema eterogeneității mari în performanță și a dimensiunii reduse a firmelor din domeniul agriculturii a condus la două recomandări. În primul rând, a fost creată o metodologie transparentă (publicată pe site-ul CNSM) pentru identificarea potențialelor firme-campion în domeniul agroalimentar, firme care au potențial să crească sustenabil. La o primă simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care ar putea fi mai mult în vizorul autorităților sau al creditorilor. Se recomandă BNR să revizuiască periodic această metodologie, în funcție de rezultate. În al doilea rând, CNSM recomandă punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri bunuri agroalimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din declarația "Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale" sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, respectiv care (vii) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE "De la fermă la furculiță" sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii.

Nu în ultimul rând, CNSM recomandă Guvernului ca în măsurile luate accentul să fie mai mult pe calitate. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare sau implementarea de strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate, reprezintă recomandări adresate Guvernului pentru ameliorarea calității. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri.

Suplimentar, pe lângă recomandările menționate, CNSM propune și alte aproape 50 de măsuri pe care autoritățile sunt încurajate să le implementeze. Aceste măsuri au în vedere șapte categorii de obiective: (i) reforme structurale, (ii) stimularea exporturilor, (iii) creșterea valorii adăugate, (iv) ameliorarea inovației, (v) creșterea calității, (vi) diseminare suplimentară de date statistice și (vii) acces mai bun la finanțare.

BNR contribuie la efortul implementării recomandărilor CNSM dar sarcina cea mai grea revine Guvernului. Elaborarea de proiecte în sumă de aproape 10 mld euro, revizuirea activității fondurilor de garantare a creditelor pentru ca fluxul finanțărilor către firmele din domeniul agroalimentar să crească cu minim 5 mld lei, elaborarea de strategii sau de propuneri privind amendarea diverselor acte normative etc. sunt sarcini dificile. Sunt însă premise ca și restul recomandărilor CNSM de diminuare a vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare să fie îndeplinite integral și la timp. În primul rând, experiența Grupului de lucru CNSM arată că există expertiză în rândul autorităților pentru îndeplinirea recomandărilor menționate. Elementul cheie este ca acest subiect să fie prioritar pe agenda autorităților, astfel încât acestea să aloce resursele umane și de timp necesare. În al doilea rând, există interes din partea asociațiilor private de profil, a instituțiilor de credit etc., de a aloca resurse umane, financiare și de timp pentru a sprijini autoritățile în acest demers.

Evident, nu există un răspuns unic la provocările de competitivitate și dezvoltare în domeniul agroalimentar, a căror soluționare ar conduce la efecte pozitive în lanț atât din perspectiva macrostabilității cât și a dezvoltării economice în general și a bunăstării populației. De aceea inițiativa CNSM unanim îmbrățișată de cele mai importante categorii de actori cu relevanță în acest domeniu propune un set echilibrat de măsuri. Acestea vin să suplinească o abordare din păcate destul de fragmentată în prezent (pentru că alte măsuri și programe existau și anterior demersului CNSM). Este nevoie așadar de o abordare cu adevărat strategică și pe cât posibil mai unitară care să prevină risipirea resurselor și concentrarea eforturilor, ceea ce în opinia mea este unul dintre meritele pachetului de recomandări ale CNSM.

În al doilea rând, coerența este esențială.  Prin urmare, este foarte important să găsim moduri în care putem îmbunătăți guvernanța pentru a mobiliza instrumentele necesare la nivel local, pentru a dezvolta proiecte cu adevărat fezabile economic și pentru a sprijini efortul de creștere la nivelul tuturor regiunilor.

În condițiile globalizării economiilor naționale, a situației macroeconomice actuale ce necesită o ieșire cât mai rapidă și sustenabilă din criză pandemică care să conducă la ameliorarea vulnerabilităților existente, dar și ca urmare a necesității de a îmbunătăți calitatea vieții populației, este necesar să avem în permanență în vedere și să sprijinim prin politici publice înțelepte și echilibrate cele trei  obiective  foarte importante ale sectorului agroalimentar național:

1. asigurarea suveranității alimentare a țării pe baza substituirii importurilor;

2. îmbunătățirea calității și competitivității produselor agricole interne;

3. asigurarea unui nivel ridicat de trai în zona rurală prin baza dezvoltarea socio-economică a tuturor regiunilor și reducerea disparităților dintre acestea.

Toate aceste lucruri, ne obligă să urmărim nu doar prezentarea problematicii induse de necesitatea dezvoltării sectorului agroalimentar dar și modul eficient în care soluțiile (multe dintre ele fiind deja discutate și cunoscute  în spațiul public) sunt puse în practică. Capacitatea unei țări de a progresa este legată în mod clar de modul în care poate să pună în practică și cu rezultate rapide politicile publice sectoriale, care să realizeze o dezvoltare constantă. Deloc simplu, acest fapt este provocarea noastră într-o lume dinamică,  în care flexibilitatea și inovația reprezintă premise necesare, dar nu și suficiente, pentru reușită".

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

Tribunalul Vaslui, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 1518/89/2019, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. CLUB TOMA S.R.L. Huşi, cu sediul în mun. Huşi, judeţul Vaslui. Denumire activ Adresa Componenţa/ suprafaţa construită Valoare Constucţii şi teren Mun. Huşi, str. Dobrina, nr. 41 bis, judeţul Vaslui - C1 – pavilion producţie - 707,67 m.p., C 5 – anexă - 18,09 m.p. şi teren intravilan în suprafaţă totală de 1.034 m.p.; - C4 – hală de producţie - 470,52 m.p şi teren intravilan în suprafaţă totală de 499 m.p.; - C2 – atelier auto - 596,18 m.p. şi teren intravilan în suprafaţă totală de 1.178 m.p.; - Teren intravilan în suprafaţă totală de 134 m.p.; - Teren intravilan în suprafaţă totală de 202 m.p.; - Construcţia C1 – atelier – terenul pe care este situată construcţia nu este proprietatea debitoarei. 341.081,00 lei 173.012,00 lei 306.478,00 lei 9.886,00 lei 19.773,00 lei 59.318,00 lei Total * * 909.548,00 lei Preţul de pornire al licitaţie este cel de mai sus, vânzarea se va face conform regulamentului de vânzare şi hotărârea Adunării creditorilor din data de 23.11.2021. Vânzarea în bloc prin licitaţie publică pentru bunurile imobile va avea loc la data de 20.12.2021, ora 1000 şi se vor organiza 4 şedinţe săptămânal, respectiv până la data de 10.01.2022 la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei şi a caietului de sarcini – 2.000 lei, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefonul 0727/850.575, 0335/566.035, fax 0335/814.103.
PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ - PENTRU ACTIVUL IMOBILIAR ŞI BUNURI MOBILE din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. - în faliment, in bancrupcy, en faillite, aflate la sediul din municipiul Iaşi, str. A Vlaicu nr.78, jud. Iaşi. Subscrisa ACORD S.P.R.L. Iasi, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. PHOENIX TREND S.R.L., CUI 1960690, cu număr de înregistrare la Registrul Comerţului J22/118/2012, cu sediul in Mun. Iasi, Str. Aurel Vlaicu, nr.87, Bl. Confectii Textile, Jud. Iasi, numit conform Sentinţei Civile nr. 998/2013 din data de 04.06.2013, pronunţată de către Tribunalul Iaşi/Judecător Sindic, în Dosarul nr. 2749/99/2012 (nr. vechi 169/2012), anunţă în conformitate cu prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei, prevăzute în Secţiunea a 7-a, Falimentul şi ale Hotărârii adunării creditorilor din data de 18.05.2021, scoaterea la vânzare prin negociere directă la data de 03.12.2021, orele 1200, la sediul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Decebal nr.22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, a următoarele active: Proprietatea imobiliară amplasată în municipiul Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.87, jud. Iaşi, aşa cum este cuprinsă în Cartea Funciară nr.128376, având suprafaţa terenului de 56.438,68 mp şi un număr de 19 clădiri, având preţul de evaluare de 8.401.000 euro, precum şi a bunurilor mobile evaluate pentru suma de 1.420 euro, în total bunuri patrimoniale în cuantum de 8.402.420 euro, în privinţa taxei pe valoarea adăugată fiind aplicabile prevederile legale conferite de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu ultima actualizare. În caz de neadjudecare, procedura de vânzare se va relua la data de 21.01.2022 şi eventual, în situaţia neadjudecării şi la data de 25.02.2022 la aceeaşi oră şi locaţie, deja anunţate. Potenţialilor ofertanţi li se aduce la cunoştinţă prin prezenta publicaţie, că pe rolul instanţelor de judecată sunt încă în derulare dosare nesoluţionate privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376 a debitoarei falite, respectiv: Dosarul nr.8880/245/2007*** aflat pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia I civilă, având ca obiect fond funciar, Dosarul nr.34507/245/2018 aflat pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia I civilă, având ca obiect apel - plângere împotriva încheierii de carte funciară, Dosarul nr.32841/245/2019 aflat pe rolul Tribunalului Iaşi, Secţia I civilă, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară. Condiţii de înscriere şi participare la negociere a. La procedura de negociere pot participa persoanele fizice sau juridice care fac dovada depunerii în termen, la sediul lichidatorului judiciar a documentelor menţionate la punctele de mai jos, după cum urmează: i. Dovada constituirii garanţiei de participare 1. Persoanele interesate de achiziționarea bunurilor participă la procedura de negociere fie direct, fie prin intermediul unui reprezentant cu împuternicire. Pentru a participa la ședința de negociere, ofertanţii sunt obligaţi să depună la sediul lichidatorului judiciar, cel mai târziu cu 24 ore până în data ședinței următoarele înscrisuri: 2. Ofertă de cumpărare şi dovada consemnării cauţiunii de 10% din preţul de pornire a bunurilor, în contul de insolvenţă al SC PHOENIX TREND SRL – în faliment, in bankruptcy, en faillite deschis la Banca Alpha Bank SA, Cont lei IBAN RO77 BUCU 2672 2338 3002 3RON, ori Cont euro IBAN RO03 BUCU 2671 2159 6166 8EUR - până în preziua licitaţiei la ora 1200 3. Să depună contravaloarea caietului de sarcini în sumă de 9.000 euro la care se adaugă TVA consemnată în contul ACORD SPRL cod IBAN RO94 BUCU 2672 2353 3305 9RON, ori Cont euro IBAN RO84 BUCU 2671 2159 4328 1EUR deschise la banca Alpha Bank SA - până în preziua licitaţiei la ora 1200 înainte de începerea ședinței de negociere. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se restituie ofertanţilor. ii. Garanţia de participare de 10% din valoarea în euro, din suma de 8.402.420 euro, respectiv suma de 840.242 euro se va constitui în euro, ori lei la cursul valutar comunicat de BNR valabil penru data plăţii, cu respectarea reglementărilor legale aplicabile regimului valutar. iii. În situaţia în care garanţia de participare se va impune a fi restituită, aceasta se va transfera în contul ofertantului neadjudecatar, spezele bancare nefiind în sarcina debitoarei iv. Constituitorul va suporta comisioanele de transfer bancar şi orice alte comisioane aplicate de bănci atât la constituirea garanţiei cât şi la restituirea acesteia. v. Garanţia de participare este considerată a fi constituită în termen, dacă până în maxim cu 24 ore înainte de ora stabilită pentru începerea procedurii de negociere, Ordinul de plată vizat de bancă, în original, este depus la sediul lichidatorului judiciar şi garanţia a fost încasată integral în contul de insolvență al debitoarei PHOENIX TREND SRL - în faliment,in bankruptcy,enfaillite, iar aceleaşi condiţii urmeaza a fi îndeplinite şi de dovada plăţii caietului de sarcini. vi. Anunţul de vânzare prin negociere directă publicat de lichidatorul judiciar privind condiţiile de participare conţine inclusiv data calendaristică şi ora limită a acestui termen de decădere. vii. În cazul adjudecării, garanţia depusă de adjudecatar, se va constitui ca avans la preţul de adjudecare, constituitorul nemaiavând dreptul de a solicita restituirea acesteia. viii. Pentru participanţii declaraţi neadjudecatari, garanţia se va restitui în termen de 7 zile de la finalizarea licitaţiei, sau, dacă este cazul, de la soluţionarea definitivă a eventualelor contestaţii. Contravaloarea Caietului de sarcini nu se va restitui. b. Documente care certifică identitatea şi calitatea participantului, astfel: i. Persoane fizice rezidente care participă la negociere în nume propriu: a) actul de identitate în original ii. Persoane fizice rezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente: 1. Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului şi buletin sau carte de identitate/pașaport în copie a persoanei reprezentate; 2. Procură în formă autentică în original care stipulează că mandatarul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente; iii. Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1. Paşaport în original şi/sau legitimaţie de şedere în original şi/sau carte de identitate pentru cetăţeni ai EU/SEE; 2. Persoane fizice nerezidente care participă la negociere în numele altor persoane fizice rezidente/nerezidente : a. Paşaport sau carte de identitate, pentru cetăţeni ai UE/SEE (copie) a persoanei reprezentate b. Carte/buletin de identitate/pasaport al reprezentantului autorizat în original c. Procura în formă autentică care stipulează ca reprezentantul este autorizat să acţioneze în numele şi pe seama persoanei fizice rezidente/nerezidente, în original. iv. Persoane juridice rezidente care participa la negociere în nume propriu: 1. Certificat de înregistrare emis de Registrul Comerţului, copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice; 2. Act constitutiv actualizat în copie conformă cu originalul certificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 3. Certificat constatator privind situaţia actuală a persoanei juridice emis de Registrul Comerţului, în original. 4. Procura/mandat în formă autentică în original pentru persoana fizică care semnează declaraţiile și participă la licitaţie în numele persoanei juridice, acordată conform prevederilor Actului constitutiv, sau o dovadă că persoana respectivă reprezintă în mod legal entitatea care participă la licitaţie, cu drept individual de reprezentare, în cazul în care societatea este reprezentată în mod colectiv de două sau mai multe persoane, o astfel de dovadă va fi prezentată pentru toate aceste persoane, cât şi orice alte documente se certifică conform cu originalul de către reprezentantul legal al persoanei juridice; 5. Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente din care să rezulte că aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, în original. 6. Buletin sau carte de identitate în original a persoanei fizice care reprezintă persoana juridică și participă la licitaţie în numele şi pe seama acesteia; v. Persoane juridice nerezidente care participă la negociere în nume propriu 1. Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2. Act constitutiv sau echivalent actualizat al persoanei juridice nerezidente in copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 3. Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, emis cu cel mult 30 de zile lucrătoare înainte de data negocierii. În cazul în care nu există nici o autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ al persoanei juridice nerezidente va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, ce se va depune în original. 4. Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente, din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă, ce se va depune în original. 5. în cazul în care reprezentarea la negociere se face printr-o altă persoană decât reprezentantul/reprezentanţii legal al persoanei juridice nerezidente, procura/mandatul în formă autentică semnat de reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente împuternicind persoana respectiva să participe la negociere si sa liciteze pe seama persoanei juridice nerezidente, document ce se va prezenta în original 6. Buletin de identitate al persoanei care participă la negociere/licitează în calitate de reprezentant legal sau de mandatar al persoanei juridice nerezidente: paşaport, carte de identitate pentru cetăţeni ai UE/SEE, în original vi. Persoane juridice nerezidente care participa la negociere printr-o persoană juridică rezidentă 1. Certificat de înregistrare al persoanei juridice nerezidente emis de Registrul Comerţului sau de orice instituţie echivalentă dacă aceasta există în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 2. Act constitutiv, sau similar actualizat al persoanei juridice nerezidente în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente) 3. Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru persoana juridică nerezidentă care menţionează reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente respective, emis de Registrul Comerţului sau de o instituţie echivalentă, iar în cazul în care nu există nicio autoritate sau instituţie autorizată să emită un astfel de certificat, orice document corporativ care evidenţiază reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente, iar un astfel de document corporativ va preciza în mod clar dacă reprezentanţii legali au dreptul să acţioneze separat sau împreună, emisă în original. 4. Certificat de înregistrare al reprezentantului persoana juridica rezidenta emis de Registrul Comerţului în copie conformă cu originalul certificată de reprezentaţii legali ai persoanei juridice nerezidente 5. Act constitutiv actualizat al reprezentantului persoană juridică rezidentă în copie conformă cu originalul cerificată de reprezentantul legal al persoanei juridice 6. Certificat constatator privind situaţia actuală, în original, pentru reprezentantul persoană juridică rezidentă emis de Registrul Comerţului, original. 7. Declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al persoanei juridice nerezidente din care sa rezulte ca aceasta nu se află în procedură de concoordat/insolvenţă/faliment sau o altă procedură echivalentă în original. 8. Buletin sau carte de identitate în original al reprezentantului legal al persoanei juridice rezidente care subscrie în calitate de reprezentant pe seama persoanei juridice nerezidente; 9. Procura în formă autentică semnată de reprezentantul/reprezentanţii legali ai persoanei juridice nerezidente prin care se împuterniceşte persoana juridica rezidenta să participe la licitatie/liciteze si care stipulează ca persoana juridică rezidentă este autorizata să acţioneze în numele şi pe seama persoanei juridice nerezidente în original. In acest caz persoana juridica rezidenta va depune/prezenta mandatul in forma autentica a persoanei fizice care o reprezintă in prezenta procedura în original c. Participanţii la licitatie/adjudecatarul îşi asumă respectarea reglementărilor în vigoare, legislative sau statutare/contractuale proprii, privitoare la mandatarea persoanelor, a puterilor conferite de către organele decizionale interne, a concordanţei operaţiunii de achiziţionare a activului - obiect al negocierii cu obiectul lor de activitate, cu reglementările din domeniul concurenţei şi alte posibile restricţionări legislative sau statutare/contractuale proprii. Anularea negocierii sau a procesului verbal de adjudecare pe motivele metionate anterior, conduce la pierderea garanţiei de participare şi a oricăror sume achitate, participantii/adjudecatarul, nemaiavand dreptul sa solicite restituirea acestor sume. d. Toate procurile/mandatele prin care se împuterniceşte un reprezentant al persoanei juridice rezidente/nerezidente ori a persoanei fizice, trebuie sa acorde mandatarului capacitatea de a participa la negociere şi de a licita în numele şi pe seama mandantului e. Actele de identitate, precum şi orice alte documente prevăzute a fi depuse în copie, se certifica de către titularul de drept, ca fiind copii conforme cu originalul si se semnează de către acesta. f. Documentele depuse de către persoanele fizice sau juridice rezidente/nerezidente, în alta limba decât limba română, vor fi insotite în mod obligatoriu de traducerea legalizata în limba română. g. Dovada constituirii garanţiei de participare împreună cu toate documentele necesare înscrierii la negociere, se depun la sediul lichidatorului judiciar ACORD SPRL h. Termenul limită pentru constituirea garanţiei de participare și depunerea documentelor antemenționate în vederea înscrierii la negociere, cel mai târziu cu 24 ore înainte de începerea negocierii. Condiţii ale vânzării: i. Principiul vânzării bunului patrimoniale este “văzut-plăcut-cumpărat - aşa cum este şi unde este” neoferindu-se garanţii asupra bunurilor vândute şi asupra funcţionalităţii acestora, cu excepţia asigurării că vânzătorul PHOENIX TREND SRL - în faliment, in bankruptcy, en faillite, este proprietarul bunurilor, iar lichidatorul judiciar ACORD SPRL este reprezentantul legal al vânzătorului şi are dreptul de a vinde bunurile respective, odată în plus, cunoscând că pe rolul instanţelor de judecată mai sunt în derulare dosare încă nesoluţionate privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376, aşa cum a fost prezentat. j. În conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr. 85/2006, Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, în exerciţiul atribuţiilor sale, prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, inclusiv măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. k. În egală măsură potenţialul adjudecatar cunoaşte că se va subroga în toate drepturile şi obligaţiile ce vor decurge din soluţionarea dosarelor încă nefinalizate, privind terenul şi clădirile aparţinând Cărţii Funciare nr.128376. l. Cumpărătorul bunurilor patrimoniale îşi asumă prin cumpărare întreaga responsabilitate asupra stării tehnice a bunurilor patrimoniale cumpărate, inclusiv preluarea tuturor obligaţiilor de refacere a mediului, dacă este cazul, nefiind posibile deduceri din preţul de cumpărare pentru nici unul din motivele sus arătate. Prin manifestarea intenţiei de a participarea la negociere, ofertantul a luat la cunoştinţă de dispoziţiile privind condiţiile şi termenele stipulate în caietul de sarcini şi în regulamentul privind vânzarea prin negociere directă a activului patrimonial al SC PHOENIX TREND SRL, fiind de acord cu termenii şi condiţiile stabilite. Orice persoană fizică sau juridică care pretinde vreun drept de proprietate asupra bunurilor patrimoniale cuprinse în prezenta publicaţie de vânzare este chemată să facă dovada cu documente originale până cel târziu cu 3 zile înainte de data şedinţei de vânzare prin negociere directă. Pentru relaţii suplimentare se pot obţine informaţii de la tel/fax: 0232261732, 0742207571, email:office@acordinsol.ro
 Peste 11.000 de firme închise în acest an, în Moldova
01/12/2021 23:34

* in Regiunea de Nord-Est au fost radiate si dizolvate, in primele zece luni din acest an, cu 1.580 societăti comerciale mai putin fată de perioada similară a anului trecut, totalul fiind de 9.208 firme * da ...

România se află pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare
01/12/2021 14:45

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, Romania se situează pe ultimul loc in UE, Malta si Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria si Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat. În 2 ...

Ce nu vor mai avea voie să facă românii în propriile curţi. Amendă până la 18.000 de lei
01/12/2021 11:34

Senatul Romaniei a votat pe 22 noiembrie o nouă lege, menită să elimine cresterea porcilor in gospodăriile private, prin eliminarea detinerii de scroafe, exceptie făcand gospodăriile comerciale. În ...

Lira turcească, un nou minim record după declaraţii ale preşedintelui Erdogan referitoare la dobânzi
01/12/2021 11:28

Lira turcească a coborat marţi la un nou minim record după noi declaraţii ale preşedintelui Erdogan care se opune majorării dobanzilor, transmite CNBC. Moneda a atins un minim de 13,47 lire pentru un dol ...

Licitație de 11 milioane de euro câștigată de Antibiotice în  Regatul Unit al Marii Britanii
01/12/2021 09:53

Compania Antibiotice Iasi a castigat licitatia organizată de Ministerul Sănătătii din Regatul Unit al Marii Britanii pentru 5 produse antiinfectioase injectabile. Antibiotice a castigat licitatia organizat ...

Azi intră în circulație prima bancnotă de 20 de lei, pe care figurează Ecaterina Teodoroiu. Cum arată noua bancnotă
01/12/2021 08:49

 Prima bancnotă pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu, cu o valoare de 20 de lei, este pusă in circulaţie de miercuri, notează news.ro. Tot miercuri, BNR lanse ...

Coronavirus: OMS recomandă persoanelor de peste 60 de ani şi celor vulnerabile să nu călătorească
01/12/2021 08:42

  Coronavirus: OMS recomandă persoanelor de peste 60 de ani şi celor vulnerabile să nu călătorească  Persoanele expuse riscului de infectare cu coronavirus, intre care cele peste 60 de ani, ...

UE interzice sobele cu lemne.3,5 milioane de gospodării vor rămâne în frig
01/12/2021 07:13

O directivă la nivelul UE interzice incălzirea prin sobe cu lemne, ceea ce ar insemna o lovitură foarte grea pentru romanii care nu dispun de centrală termică sau calorifere. Ministrul Muncii, Marius B ...

Eurostat: Prețurile terenurilor arabile din România, mai mari decât în Franța. Care sunt țările UE cu cele mai ieftine sau cele mai scumpe terenuri
30/11/2021 16:44

Romania este pe locul 13 in UE din punctul de vedere al pretului unui hectar de teren arabil, dar media natională de 7.163 de euro este mai mare decat in tări precum Franta sau Ungaria, arată datele Eurostat ...

ANM a emis Coduri galben și portocaliu de vreme rea
30/11/2021 13:30

Meteorologii au emis, astăzi, mai multe avertizări Cod galben si portocaliu de vant puternic, lapovită si ninsoare, in unele zone din tară urmand să se depună strat consistent de zăpadă. O informar ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei