22 zile AMR. Va fi sau nu va fi?

Dorian OBREJA

În urmă cu 17 ani, regizorul Corneliu Porumboiu lansa producţia sa intitulată „A fost sau n-a fost?”, un mix de comedie satirică şi dramă, extrem de bine primită de public, dar şi de critică (un premiu la Cannes). În  sinteză, se încerca găsirea unui răspuns dacă şi într-un oraş din provincie (Vaslui, de nu mă înşel) ajunsese şi se manifestase „revoluţia” din decembrie 1989.

În zilele noastre, slavă Domnului, nu mai discutăm despre revoluţie, ci despre un eveniment cu totul paşnic (deşi, în culise, nu e chiar aşa), al cărui nume pare împrumutat din zona tipografică – şi anume rotativa. În cazul de faţă, rotativa guvernamentală. Să rememorăm ceva de acum 3 ani: protocolul încheiat între PSD, PNL şi UDMR, în noiembrie, prevedea ca reprezentantul liberalilor, Nicolae Ciucă, în funcţia de premier, urma să-şi încheie mandatul pe 23 mai 2023, după care urma numirea unui premier din partea social-democraţilor, care să conducă guvernul până la alegerile generale din 2024 (undeva prin noiembrie-decembrie, în mod normal). Să reamintesc şi că principiul de „rotativă guvernamentală” a fost introdus în Romînia tocmai la 1895, cele două mari partide de pe atunci „făcând cu schimbul” la conducere.  

Ar fi o eroare să se dea foarte mare importanţă prevăzutei rocade din această lună. Adevărata miză este cea a alegerilor: în 2024, românii ar trebui să meargă de 4 (patru) ori la vor, pentru desemnarea aleşilor locali, celor din Parlament, celor din Parlamentul European, şi, ultimul, dar nu cel din urmă, ci dimpotrivă, a preşedintelui ţării. Există opinii privind comasarea unora dintre scrutinuri, dar voinţa majoritară este contrară. Şi e logic: cine câştigă prima „partidă” – alegerile locale, are cele mai mari şanse să înregistreze victorii şi la următoarele. Din acest punct de vedere, PSD e cumva dezavantajat de ajungerea la conducere în anul de dinaintea alegerilor; pe de o parte, procesul de erodare al guvernării poate continua, pe de alta, va trebui să lupte cu toate forţele pentru a iniţia şi impune măsuri care să contrabalanseze această erordare şi să-i aducă mai mulţi votanţi. Cel mai recent sondaj, comandat de liberali, arată că aceştia s-ar situa pe la 21 la sută, în vreme ce social-democraţii – la 29 la sută.; atenţie, însă, vin destul de tare din urmă alte două formaţiuni politice, care s-ar putea să schimbe radical componenţa guvernului ce se va instala spre finalul anului 2024.

Aşa că, pariez, rotativa se va desfăşura la timp şi fără perturbări. În acest sens converg şi declaraţiile liderilor celor două principale partide ale coaliţiei, Ciucă, de exemplu, declarând „coaliţia cu PSD este singura formulă matematică ce putea să funcţioneze. Lucrăm foarte bine (...) Facem în aşa fel înâct toată această rocadă se se producă în linişte şi aşezat”, neuitând să adauge „îndemn să se evite atacurile”. Iar Ciolacu, după ce a făcut afirmaţii oarecum sibilinice – „nu se va depăşi cu foarte mult termenul, nici nu va fi cu foarte mult timp înainte”, s-a exprimat mai tranşant: „se va face exact atunci când trebuie”. Posibil că ştie el ceva ce noi nu ştim, având în vedere că, recent, a fost în pelerinaj la Muntele Athos, pentru a se ruga. Cum pentru ce?; cum pentru cine? – se poate să vă înrebaţi aşa ceva? Un alt „iluminat” este Kelemen Hunor care, după ce a subliniat că partidul său nu are intenţia să iasă de la guvernare (ha, ha, ha), a prezis: „în 20 iunie, vom avea un nou executiv”. Habebimus!