Ce ne aşteaptă în 2023...

 Dorian OBREJA

...sau, mai corect, la ce ne-am putea aştepta în anul care, iată, tocmai ce a început ? Previziunile depind de o mulţime de circumstanţe, cel mai multe dintre ele subiective.

Cel mai frumos şi bine ar fi ca toată omenirea: 1. să-şi dorească acelaşi lucru, extrem de important şi presant (cum ar fi stoparea încălzirii globale, de exemplu): şi 2. chiar să acţioneze, în totalitate şi permanenţă, pentru îndeplinirea acelei dorinţe. Aşa ceva este, însă, din păcate, atât de idealist, încât punem eticheta de utopic şi mergem mai departe; e un fel de a zice, pentru că, ţinând cont de cele ce se întâmplă în actuala perioadă, acest departe poate fi mult mai...aproape decât ar fi de bănuit – aproape şi sub semnul unui final tragic...

Propun să începem cu profeţiile unuia dintre cei mai de demult „profesionişti” ai domeniului, şi anume Nostradamus (pe la jumătatea secolului al XVI-lea). În sinteză, „traducătorii” lui susţin că acesta prevede, pentru 2023, printre altele: depăşirea inteligenţei umane de către cea artificială; o prăbuşire economică, dar şi a pieţei muncii din cauza înlocuirii oamenilor de către automate şi roboţi; un (nou) război, de data aceasta între două ţări aliate, ce se va acutiza şi globaliza; continuarea creşterii nivelului mării (urmând ca, în jur de 2100, Veneţia, Los Angeles şi Amsterdam să fie abandonate...); erupţii solare generatoare de catastrofe; un nou papă; şapte luni de război,

Mai aproape de zilele noastre, cea cunoscută sub numele de Baba Vanga: prezicerile ei, făcute în urmă cu aproape jumătate de secol, se sintetizează în formularea „lumea s-ar putea trezi acoperită de întuneric”; mai în detaliu, este vorba de posibile furtuni solare, explozii nucleare, utilizarea unor arme biologice, crearea şi creşterea copiilor în laboratoare, dar şi posibile vizite ale unor extratereştri.

Dpă asemenea profeţii, care de care mai dătătoare de fiori, crez că e cazul să continui într-o notă ceva mai destinsă, reluând câteva dintre aşa-numitele „previziuni scandaloase”, în care s-a specializat de mai mulţi ani banca daneză Saxo Bank.

Printre previziunile respective, menţionez: proiectarea şi materializarea unei armate a Uniunii Europene; interzicerea producţiei de carne de către cel puţin o ţară; răzgândirea britanicilor cu privire la separarea de UE şi organizarea unui referedum privind re-aderarea la comunitatea europeană; aplicarea controlării preţurilor, în scopul stopării inflaţiei – cu toate acestea, lupta cu inflaţia va fi pierdută, de unde tendinţa aurului de a ajunge să fie cotat la 3.000 dolari uncia (actualmente, preţul este de circa 2.000 dolari); intrarea în comă – dirijată – a paradisurilor fiscale; îndepărtarea unor ţări non-aliate cu SUA (precum China sau India şi alte state, membre OPEC) de FMI, în intenţia creării unei Uniuni Internaţionale de Compensare; în fine, probabilitatea ca preşedintele Macron să demisioneze, ceea ce ar putea duce la creşterea şanselor extremei drepte şi în această ţară, după victoriile obţinute de partidele de acest fel din Italia, Suedia, Grecia, dar şi din Ungaria sau Bulgaria.

Dacă, în tot acest context şi toate aceste informaţii, mai sunteţi interesaţi să luaţi la cunoştinţă şi predicţiile autorului acestor rânduri, aflaţi, în sinteză, că, la anul, pe vremea asta, el va semna editorialul „Ce ne aşteaptă în 2024”. Ceea ce va însemna: 1. că el încă va trăi şi scrie; şi 2. că majoritatea absolută a profeţiilor mai sus amintite nu se va fi îndeplinit!