Dorian OBREJA

Șansa de a călători (aproape) oriunde este materializată, astăzi, de tot mai mulți români, care străbat lumea pe meridiane și paralele, își îmbogățesc amintirile cu cele văzute și, la întoarcere, își exprimă încântarea față de acestea. Din păcate, dorința cunoașterii și ”cuceririi” lumii nu este dublată, ba chiar precedată de cea a unor acțiuni similare vizând propria țară...

Unul dintre obiectivele preferate ale turiștilor români în Turcia este Capadocia. Izolarea acestui ținut a atras aici, în primele secole ale erei noastre, pe creștinii persecutați de romani, iar în secolele X-XV zona a devenit loc de pustnicie pentru mulți monahi, ale căror chilii și schituri au fost săpate în stâncă. Se estimează că ar fi în Capadocia peste 3.000 de biserici. Zona a fost înscrisă, în 1985, în lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Cea mai mare atracție turistică din Iordania este Petra - un oraș săpat în sâncă. Orașul este un exemplu de arhitectură unică, descris, în cadrul unui program UNESCO, drept ”una dintre cele mai prețioase moșteniri culturale ale omenirii”, și a fost declarat, în 1985, monument mondial.

Îndemnul este, desigur, să vizităm aceste locuri de referință, dar fără a uita că și în România există obiective asemănătoare. Unul dintre ele este Ansamblul rupestru de la Murfatlar. Acesta e alăcuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea unei cariere de extragere a acesteia. Ansamblul a fost descoperit relativ recent, în 1957, el adăpostind, în opinia specialiștilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul Românei - ceea ce îl face de o valoare incomensurabilă. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicației unei inscripții din naosul bisericii - ”leat 6500”, ceea ce înseamnă anul 992, dar se iau în calcul și civilizații anterioare, deci, automat, o datare mai timpurie a bisericilor, în secolele IV-V.  Lucrările de consolidare și conservare au mai continuat o vreme, dar apoi au fost întrerupte, din lipsă de fonduri.

Starea Ansamblului este una de deteriorare rapidă. Din galerii au rămas doar pereții coșcoviți, iar în biserici și camere pereții se exfoliază. Construcția de protecție nefiind încheiată, acoperă doar o parte din complex și nu permite aerisirea.

Mai trebuie adăugat că Ansamblul - apropo de obiectivele amintite în primele paragrafe - este înscris în Lista indicativă a României pentru patrimoniul mondial UNESCO.

Am dorit să vizitez situl, în urmă cu câțiva ani. Și l-am găsit părăsit, spre marea mea tristețe, înlocuită, apoi, de indignare în fața nepăsării față de asemenea atitudine a autorităților.

Ulterior, din fericire, au început să se întâmple și lucruri bune. Mai întâi, în 2021, prin implicarea CJ Constanța, care, printre obiective, a inclus și ”Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului rupestru Murfatlar”, prin finanțarea cu fonduri europene. Apoi, în 2022, printr-o dezbatere la Parlamentul României, cu tema ”Ansamblul rupestru de la Murfatlar - provocările restaurării și conservării unui sit fragil” și continuarea finanțării cu bani europeni: la cei 500.000 de euro pentru studii și proiectul tehnic s-ar putea adăuga 15 milioane euro, solicitați în cadrul Programului Operațional Regio 2021-2027.

Nu-mi rămâne decât să sper că soarta viitoare a sitului ne va face să uităm perioada lungă în care a fost tratat cu o nepăsare condamnabilă, iar românii vor putea vedea - și acasă - mărturii de referință ale istoriei.