Profitul unora ne costă pe toţi!

 

Dorian OBREJA

Primul război mondial a fost un conflict militar de dimensiuni globale, început pe 28 iulie 1914 şi terminat pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de soldaţi; la finele său au fost contabilizate 9 milioane de victime printre militari şi alte şapte printre civili. Şi încă trebuie amintit că data de 11 noiembrie 1918 nu reprezintă finalul acestui cataclism, căci, până în 1923, au urmat tot soiul de revoluţii şi crize, care au dus la marea criză din 1929 şi, ulterior, la declanşarea următorului conflict militar de dimensiuni globale. De asemenea, spre sfârşitul primului război mondial, a început pandemia de gripă spaniolă, care a făcut între 50 şi 100 milioane de victime până în 1919,  Aproape în acelaşi timp, tifosul exantematic a dus, doar în estul Europei, la îmbolnăvirea a peste 30 milioane oameni, dintre care circa 10 la sută au decedat.

Cea de a doua conflagraţie mondială a durat din 1939, până în 1945, implicând peste 100 de milioane de soldaţi - ceea ce a făcut să fie considerat să fie cel întins şi intens război din istorie, determinând circa 85 milioane decese, şi consemnând, totodată, etapa tragică a primele bombardamente atomice. După cel de al doilea război mondial a urmat, îndeosebi în estul Europei, dar nu numai, o perioadă de foamete cumplită (10 milioane de morţi doar în statul din nordul României), iar cel puţin două ţări – Germania şi Japonia – erau ruinate, la propriu şi la figurat. Astăzi, aceleaşi două ţări sunt în rândul celor cu cele mai puternice şi înfloritoare economii. Miracol? Nu, răbdare, perseverenţă, voinţă şi muncă, plus solidaritate internaţională...Aceste elemente au fost, de altfel, cele decisive şi pentru eradicarea urmărilor primelor două războaie mondiale.

După 1945, se părea că lumea învăţase din lecţiile istoriei, dar, din fapte, rezultă cu altceva.

A început, nu mult după aceea, cursa nebunească a înarmărilor, s-a conturat spectrul celui de-al treilea război mondial şi al celui dintâi (dar, cu siguranţă, şi ultimului...) război atomic. Punctul culminat se putea spune, până nu demult, a fost  atins în 1962, în timpul „crizei rachetelor cubaneze”. Specialiştii afirmă că, azi, suntem mult mai aproape de un război nuclear decât atunci!!!

Subliniez că elementele menţionate două paragrafe mai sus au ajutat lumea să rezolve probleme care păreau de nerezolvat. Şi concentrându-se eforturile în zona diplomatică, dar şi în contracararea unor maladii

Ne aflăm în luna mai, anul (de dizgraţie) 2022. După doi ani şi jumătate de pandemie de covid, şi după aproape trei luni de la un conflict militar care, aparent, implică doar două state, dar, în realitate, are mult mai mulţi participanţi.

Legat de cel de al doilea eveniment, totală dezamăgire faţă de diplomaţie, care a dat greş total. Dar cu circumstanţe atenuante: poate eforturile ei ar fi fost încununate de succese, parţiale sau totale, dacă nu era mai important profitul industrei de armament. Doar în perioada 2017-2021 (faţă de cea din 2012-2016), ţările europene au cumpărat cu 19 la sută mai mult echipament militar.

Şi în privinţa pandemiei de covid se poate vorbi cam la fel. Doar în România, în 2021, afacerile industriei farma au atins 70 miliarde lei; vă închipuiţi contabilizarea la scară globală. Ce importanţă mai are „eşecul moral” al acestei industrii, invocat de directorul general al OMS, care acuza companiile din domeniu că „pun preţuri uriaşe şi fac profituri record”.