Scoate capul iar Imperiul Austro-Ungar?

 Dorian OBREJA

În doar trei zile, ex-componentele entităţii amintite în titlu au dat semne vădite că le-ar fi pe plac să facă din nou legea în Europa, parţial având chiar succes. Austria (ajutată şi de Ţările josnice) a blocat accesul României în Spaţiul Schengen, iar Ungaria, prin veto, a blocat ajutorul de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Deocamdată, le aduc aminte celor două state de localităţile Saint Germain en Laye şi, respectiv, Trianon, unde au fost puse cu botul pe labe în urmă cu un secol. Şi ar face bine să rămână aşa; altfel, consecinţele pot ajunge chiar de natură catastrofală, riscându-se divizarea Europei.

Decizia de neintrare a României la Spaţiul Schengen, luată la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) al UE, a declanşat jale şi proteste în ţara noastră, începând de la clasa politică (dovedită, încă o dată, impotentă) continuând cu mediul de afaceri şi terminând cu simplii cetăţeni.

Trebuie să limpezim nişte lucruri: de ce România şi Bulgaria apar mereu în tandem – dar îndeosebi în situaţii neplăcute cum ar fi primirea în ultimul val, atât în NATO, cât şi în UE - ? Pot fi  motive religioase – Croaţia catolică, ultima ajunsă la poarta Spaţiului Schengen a intrat, cele două ţări amintite mai înainte nu – fiind ortodoxe, ceea ce aduce aminte de granţita „trasată” de politologul american Samuel Huntington, pornind din Lituania şi unind Baltica şi Adriatica. Pot fi motive geostrategice mai vechi ale unor mari puteri, care au scenarizat, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, mai multe propuneri de a unifica Bulgaria şi România într-un stat comun (federaţie, confederaţie sau uniune personală).

Referitor la brusca răzgândire a Olandei în privinţa votului, pot fi invocate şi afaceri eşuate recent, cu oarece fregate şi corvete, pe care olandezii voiau să le vândă/modernizeze, iar românii – făcându-se fraţi cu ei măcar o perioadă – ar fi făcut bine să le cumpere/plătească. Frate-frate, dar mai ales brânza Schengen e pe bani!

Unanimitatea, ca semn maxim al democraţiei în luarea unor decizii, poate fi privită şi cu ochi buni, dar şi cu semne de întrebare.

Acum, la Consiliul JAI, Olanda şi Austria (ultima, prietena noastră dragă, care ne taie pădurile, ne împuşcă urşii, ne extrage petrolul şi gazele şi ni le vinde, ne umple de bănci etc.) au împiedicat România (şi Bulgaria...) să acceadă în Spaţiul Schengen, în ciuda susţinerii altor 26 de state şi a Consiliului European.

Politicienii austrieci şi olandezi (şi până foarte de curând, şi unii din Suedia) acuzau deficitara funcţionare a statului de drept, nivelul ridicat al corupţiei şi crimei organizate în cele două ţări, precum şi că ele ar fi constitui una dintre pricipalele rute ale migraţiei. Dacă stăm strâmb şi ne gândim drept, poate nu toate acuzele sunt lipsite de temei...

Consecvenţi au fost suedezii şi austriecii: de curând, cei dintâi au spus că vor vota în favoarea României, iar ceilalţi, împotrivă. Aşa au şi făcut. Răzgândeala olandezilor ar trebui să ne dea serios de meditat. Findcă evenimentele şi aranjamentele din culise sunt cu adevărat cele decisive, nu ce apare în public.

Notând, în treacăt, întârziatele şi inconsistentele reacţii ale liderilor politici din România faţă de această decizie, aduc aminte că ţara noastră bate de 11 ani la poarta Schengen. Într-un an-doi, poarta s-ar putea deschide – depinzând cine şi cum o să bată! Probabil trebuie actualizată metoda de pe vremea stăpânirii turceşti: bătaia cu capul, mâinile fiind ocupate cu peşcheşuri!