Un summit de pierdut vremea

 Dorian OBREJA

La aproape doi ani și jumătate de la începutul invadării țării din nordul României de către forțe armate rusești (sau a operațiunii militare speciale, cum o denumește Kremlinul), bilanțul este unul cum era de previzionat: milioane de ucraineni plecați din țară sau strămutați, zeci de mii de victime printre civili, pagube uriașe în infrastructură, zeci de miliarde de euro cheltuite pentru înarmarea celor două părți, o cincime din teritoriu ocupat. Cel mai mare mister rămâne acela al pierderilor reale în rândul combatanților; președinții celor două țări, printre puținii care știu adevărul, preferă să-l ascundă, dovedindu-se, în schimb, atrași ambii de cifra 5 – Zelenski declară că pierderile ucrainene sunt de cinci ori mai mici, iar Putin afirmă că cele rusești, comparativ cu ale inamicului, sunt mult mai mici, cu un raport de unu la cinci; pe total, se vehiculează suma de un milion de victime.

Tot la capitolul bilanț, de notat că, în ceea ce privește încrederea, președintele ucrainean a scăzut foarte mult față de momentul izbucnirii conflictului  - când indicatorul era de 90%, ajungând acum la 59%. Și unele voci pun semne de întrebare în privința legitimității personajului, dat fiind terminarea mandatului și amânarea, sine die, a unor noi alegeri prezidențiale. Estimp, la alegerile din martie, Putin a obținut aproape 88%, față de 76% în 2018 și 64% în 2012!

Aparent, la misterul mai sus amintit, se mai adaugă încă două. 1. Aduc aminte că foarte repede după începerea conflictului, mai exact după nici o lună, aveau loc, la Istanbul, runde de negocieri între delegațiile părților în conflict; pe 28 martie 2022, la încheierea discuțiilor, partea ucraineană afirma că ”s-au făcut destule progrese, astfel încât o întâlnire la nivelul președinților celor două țări să fie posibilă”, iar cea rusă – că ”negocierile au fost constructive, dând speranțe că războiul s-ar putea încheia”. Ce s-a întâmplat ca, în loc se se ajungă la pace, conflictul să continue, ba chiar escaladeze? Unii arată spre premierul de atunci al UK, care a făcut o vizită la Kiev și a spus că ”Londra nu va semna nimic cu Putin” și că Ucraina trebuie să continue să lupte. Alții îl indică pe Zelenski, care a declarat că Ucraina e dispusă se reia discuțiile doar cu un alt președinte al Rusiei, cele cu Putin fiind imposibile.

2. De ce nu au mai avut loc alte tratative? Întrebarea e retorică, pentru că au mai fost, dar neștiute de lume, și nu cu participarea ambelor părți aflate în conflict, ci în formula SUA-Rusia! Potrivit unor informații, Putin și Biden și-ar fi trimis, de acum un an, reprezentanți la negocieri secrete. Un grup de foști oficiali de top din securitatea națională a avut discuții cu apropiați ai Kremlinului, plus Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei. E posibil să mai fi fost și alte întâlniri, mai de taină...

Pe acest fond, cum poate fi caracterizat summitul ce va avea loc în Elveția, la finele acestei săptămâni? Obiectiv și echidistant, o pierdere de vreme. Atâta timp   cât nu a fost invitat unul dintre combatanți, cât nu participă țări importante, precum China, India, Brazilia, Arabia Saudită, Africa de Sud, dar nici măcar personaje însemnate, precum președintele SUA, întâlnirea de la Burgenstock va echivala doar cu bifarea unei acțiuni fără nicio utilitate sau urmare. Pentru că, citându-l pe președintele Macron, ”pacea se va obține cu celălalt, care e inamicul acum, în jurul unei mese”.