HoReCa, un lanț cu sute de mii de oameni în căutare de strategii de reinventare

Unul dintre cele mai afectate segmente ale economiei, în actualul context pandemic, este HoReCa. Pierderile sunt atât de ordin financiar, cât și din perspectiva capitalului uman. Gradul de ocupare a structurilor a scăzut enorm, iar evenimentele private au fost fie anulate, fie reprogramate pentru 2021

 HoReCa, un lanț cu sute de mii de oameni în căutare de strategii de reinventare

Contextul pandemic a adus nu doar probleme economice, cele mai grave în domeniul HoReCa, ci și unul al fricii, o pandemie a fricii care și-a pus deja amprenta asupra populației. „Oamenii au nevoie să se simță în siguranță și, în același timp, au nevoie de interacțiunea umană. Faptul că în plină iarnă vedem oameni stând și înghețând la terase, din dorința de a socializa cu prietenii, este un semn că au nevoie de conexiune umană care, în unele cazuri, este mai mare decât frica de virus. Noi am făcut tot posibilul să păstram toate măsurile impuse de contextul pandemic, să îi responsabilizăm pe colegii nostril și în același timp pe clienții noștri. Sănătatea dumneavoastră este prioritatea noastră nu este doar un slogan pentru noi, este o misiune. Misiunea de a crea evenimente și experiențe memorabile pentru clienții noștri într-un cadru plăcut, confortabil și mai ales sigur”, a spus Oană Paveliuc, manager de marketing și vânzări la hotelul „Unirea". În cazul acestei structuri, cea mai dureroasă măsură luată a fost faptul că am fost nevoiți să micșoreze echipa. „Pe de altă parte, contextual pandemic ne-a adus și o schimbarea de paradigmă, am devenit mai creativi și mai flexibili. Am creat pachete noi la care poate nu ne-am fi gândit până acum și ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult pe zona Delivery, care a crescut foarte mult în ultimele 9 luni ale anului 2020”, a completat Oana Paveliuc.

„Pandemia a venit că o bombă”

Unele localuri erau oarecum la început când pandemia a impus închiderea lor. „Noi cu restaurantul Dionisos eram la 10 luni de la cumpărare, eram încă în perioada de investiții și schimbări. Ușor-ușor, începea să devină ceea ce ne doream. Pandemia a venit că o bombă peste noi, a fost cumplit să te uiți în ochii a peste 40 de oameni și să le spui că plecăm acasă. Eu și asociații mei am încercat să gândim o strategie ca să rezistăm. Am redus personalul la minim, am reușit să luăm un contract de catering și am lucrat cot la cot zilnic, cu mâna de oameni rămasă, ca să le pot asigura salariile pe perioada stării de urgență. În rest, până la finele lui 2020 am fost la cheremul guvernului și ne jucam de-a închisul și deschisul”, a punctat și Simona Adonicioaiei, unul dintre administratorii restaurantului. Cât despre soluții, „ar trebui urgentată evalurea proiectelor și dat răspunsul, înghețarea datoriilor până la finalizarea pandemiei dacă tot ne închid și deschid. Noi, ca manageri cu experiență, dacă rezistăm, vom găsi modalități să ne reinventăm și să readucem clienții”.

Ieșirea din impas înseamnă un nou început

Nici segmentul de cafenele nu a scăpat de urgia atrasă de noul coronavirus. În mare parte au fost afectări în lanț. Impunerea restricțiilor de libera circulație a dus la un număr din ce în ce mai mic de oaspeți în locații, de unde a rezultat un nivel al încasărilor foarte mult diminuat. Cei care au hotărât să lase localurile deschise în toată această perioadă, fie ea de lockdown total sau parțial, au înregistrat scăderi de încasări și de 90%. În aceste condiții a fost foarte dificil să ții personalul angajat sau să îți onorezi plățile restante către furnizori. „O ideea ar fi fost o înghețarea plăților în lanț. Dacă pe un proprietar de cafenea l-ai obligat să închidă locația tu, ca stat, ar fi trebuit să dai o hotărâre prin care să îmi îngheți și mie toate plățile către parteneri pe toată această perioadă. Cea mai mare problemă a fost la locațiile plătitoare de chirii unde nu a existat înțelegere din partea proprietarilor de spații. Acestea ori au dispărut, ori au acumulat datorii foarte mari. Bineînțeles, ca de obicei statul român nici după o perioadă foarte lungă de timp, adică zece luni, nu a acordat nici un ajutor acestui sector. Abia acum se verifică niște cereri de granturi de ajutor pentru care tu, ca firmă, trebuie să vii cu 15% din suma solicitată, după aceasta perioadă deloc ușoară”, a replicat Florin Pătrășcanu, proprietarul cafenelei Grinch-coffee&more. El este convins că pentru cei rămași în piață, ieșirea din impas înseamnă un nou început. „Afacerea poate rămâne la fel și te simți că în momentul când ai făcut investiția și încerci să aduci oamenii în locație, nu mai faci nici un fel de investiție și plătești datoriile. Asta înseamnă cel puțin un an de munca gratis. Sau te reinventezi. Reinventarea poate însemna : deschiderea vânzărilor pe online, vânzarea produselor pe platforme de comenzi, schimbarea stocurilor de marfă cu unele vandabile pe online. Un gest frumos ar fi fost ca statul român să nu ne mai oblige să plătim taxe pentru angajați sau alte dări în această perioadă. Da’ nu zic nimic, poate ne aude…”, a zâmbit cu amar Florin Pătrășcanu.

Cateringul, câștigătorul anului 2020

O soluție au fost livrările la domiciliu, iar firmele specializate pe catering au încheiat anul cu beneficii. „Suntem pe plus față de anul 2019. În prima fază, la începutul pandemiei au scăzut vânzările, însă am venit cu soluții și produse noi, gândite pentru întreaga familie cum sunt ciorbele la litru sau mâncarea la kilogram. Am reușit să trecem peste punctul critic, iar oamenii au revenit. Fiind firmă de catering, pe noi pandemia nu ne-a afectat atât de mult, așa cum s-a întâmplat cu domeniul restaurantelor și hotelurilor, însă am văzut că s-au reprofilat, au început să facă livrări sau să se înscrie pe platforme de comenzi la domiciliu, ceea ce a fost o soluție pentru a-și continua cât de cât activitatea”, am aflat de la Oana Maftei, administratorul firmei AromaZen.

Probabil ieșirea din impas va fi tot o bună colaborare între locație și furnizori, cu înțelegeri făcute între ei pentru a merge înainte cu toții. „Horeca nu înseamnă doar hoteluri, restaurante și cafenele. Aici este un lanț care pleacă de la producători la distribuitori și apoi la locații. Lanțul acesta înseamnă poate câteva sute de mii de oameni”, a conchis Florin Pătrășcanu.

Maura ANGHEL