Ieșenii pretind terenuri imense în baza unor legi neclare

 „Scopul pentru care a fost creată Legea 231 spune cam aşa: având în vedere necesitatea de a găsi confortul necesar locuirii, case care au ajuns în proprietatea unor cetăţeni prin diverse acte normative sau prin diverse acte de vânzare-cumpărare pe terenuri aparţinând autorităţilor publice locale pot intra în proprietatea acelor persoane pentru a le asigura confortul de locuire. Pe 5.900 de metri pătraţi în spate nu mai vorbim de confort de locuire. Adică s-a exagerat şi s-a trecut în altă latură”, crede primarul Mihai Chirica

Prin Legea nr. 231/2018, statul român a acordat persoanelor fizice sau juridice interesate posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra a două noi categorii de terenuri care nu intrau în sfera de acoperire a Legii fondului funciar nr. 18/1991. Este vorba de terenurilor intravilane aferente construcțiilor deținute, care au fost realizate de fostele cooperative de producție, fostele asociaţii economice intercooperatiste şi fostele cooperative de consum şi de terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești. „În cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și a curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora pot solicita comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel: a) dacă solicitanții figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale; b) dacă terenul este în proprietatea statului român și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi; c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane”, se arată în articolul 27 al legii. Legea veche – 18/1991 - avea un conținut diferit față de cel din prezent, în sensul că se referea exclusiv la terenuri aferente locuinței, sintagmă care, atât în lumina practicii instanțelor de judecată cât și a practicii Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților  se interpreta în sensul că se referă doar la suprafața de teren ocupată efectiv de locuință, nu și la terenurile adiacente (curte, grădină).

Tupeu maxim: 6.000 de metri pătraţi pentru conforul propriu

La ultima şedinţa de Consiliul Local, în urma unei interpelări formulate de Iulian Nicolau şi care se se referea o cerere depusă în 2018 de reîntregire a dreptului de proprietate, la care se răspuns că nu poate fi soluţionată întrucât  Comisia Municipală de Fond Funciar Iaşi nu este completată cu noi membri, primarul Mihai Chirica a dezvăluit faptul că mulţi ieşeni încearcă să pună mâna pe suprafeţe importante profitând de chichiţele legislative. „Această Lege 231 are, să spunem, nişte chichiţe pe care eu le-am sesizat de la data apariţiei. Avem revendicări pe Legea 231 pentru terenuri care aparţin municipiului Iaşi pe mii de metri de persoană. Un exemplu din Păcurari: un cetăţean are o curte de vreo 700 de metri pe strada Spinţi şi a împrejmuit în spate un teren de vreo 5.000 metri pătraţi şi vreo 600 metri pătraţi pe toată lungimea străzii Cişmeaua Păcurari şi acum vrea să îl revendice pe 231. Scopul pentru care a fost creată Legea 231 spune cam aşa: având în vedere necesitatea de a găsi confortul necesar locuirii, case care au ajuns în proprietatea unor cetăţeni prin diverse acte normative sau prin diverse acte de vânzare-cumpărare pe terenuri aparţinând autorităţilor publice locale pot intra în proprietatea acelor persoane pentru a le asigura confortul de locuire. Pe 5.900 de metri pătraţi în spate nu mai vorbim de confort de locuire. Adică s-a exagerat şi s-a trecut în altă latură. Să nu mai vorbim despre societăţi comerciale, care au solicitat  mii de hectare...”, a spus primarul.

Edilul-şef a mai spus că a solicitat ministerului să facă nişte norme de aplicare care să spună ce se înţelege prin confort de locuire. „Adică să ai o suprafaţă minimă ca să poţi intra în casă, să ai un garaj, să ai o viaţă cât se poate de normală. Pentru că nu e normal să deţii o proprietate de 58 de metri pătraţi a ta şi să mai ceri completarea ei cu până la 800 de metri pătraţi pe Agatha Bârsescu considerând că e un drept legitim, dar de fapt este o deznaţionalizare sau, în fine, o scoatere din inventarul public a unor bunuri care ar trebui să le folosim”, a mai spus Chirica. Dan CONSTANTINESCU