În privința infecției cu SARS COV-2, cea mai bună terapie este prevenția

 

În cadrul celei de-a IX-a ediții a Primăverii Dermatologice Ieșene, un eveniment online de mare anvergură, care a adunat aproape 2.800 de participanți, o secțiune specială a fost dedicată infecției cu SARS COV-2, prelegerile fiind susținute de reputați medici din țară și de peste hotare. Sesiunea de prezentări științifice a fost urmată de o dezbatere privind acest subiect, care aproape a schimbat lumea în care trăim.

„Totul este despre ceea ce ni se întâmplă nouă din februarie și până acum. Este vorba despre această infecție cu SARS COV-2, care ne-a dat viața peste cap, care ne-a făcut să conștientizăm importanța fiecărei clipe. În momentele în care comunitatea medicală a trăit clipe de la agonie la extaz, cea mai bună soluție a fost de a fraterniza, de a ne ajuta și de a face tot binele din lume de care suntem capabili și care suntem lăsați să-l facem”, a spus prof. univ dr. Daciana Brănișteanu, președintele PDI 2020 și inițiatorul acestei manifestări naționale cu participare națională devenită un reper în lumea evenimentele medicale elitiste.

Dr. Monica Neagru, cercetător științific principal la Institutul „Victor Babeș”, a vorbit despre imunitatea în infecția cu SARS COV-2 și a precizat că sunt descrise trei stagii pe care un pacient le poate parcurge. Primul este stadiul asimptomatic (când virusul a intrat în căile superioare), iar după două zile deja este simptomatic: „Infecția virală coboară, există o imunitate înnăscută puternică, se manifestă plenar și o generează și pe cea adaptativă, fiind eficientă în aproximativ 80 la sută din cazuri astfel încât infecția se va remite, simptomele vor fi medii, iar pacientul își revine. Din păcate, există stadiul al treilea, în care apare acest sindrom de detresă respiratorie acută și care afectează 20 la sută din pacienți și care este asociat cu toate complicațiile cunoscute".

Prof. univ. dr. Andrew Nicolaides, președintele PDI 2020, a adus informații foarte prețioase legate de acest aspect: „Inițial, a fost considerată o boală infecto-inflamatorie care produce pneumonie, sindrom de detresă respiratorie acută, sepsis și, în cele din urmă, insuficiență multiorgană. S-a realizat în curând că produce și evenimente trombotice cardiovasculare: tromboză venoasă profundă (DVT) și embolie pulmonară, tromboză arterială - accident vascular cerebral și membrană gangrenă, infarct miocardic, insuficiență hepatică și renală”.

Din rândul participanților s-au strâns multe întrebări legate de infecția cu SARS COV-2, iar experții au oferit răspunsuri. Una dintre întrebări a fost legată de reala existență a virusului și legătura lui cu o eventuală conspirație mondială. „Nu, sub nicio formă. Cred că, așa cum au fost și alte pandemii, nu există o conspirație mondială, ci un virus pe care îl cunoaștem mai puțin. Abia de acum aflăm detalii despre el legat de reacțiile imune, memoria imunologică. Obsesia mea a fost, încă de la început, nu că este o conspirație, ci cât timp vom fi protejați și mă refer la pacienții care au avut această infecție”, a spus dr Monica Neagu.

O altă întrebare a vizat structura lui, unele voci susținând că ar include fragmente de Ebola și fragmente HIV, iar răspunsul a fost ferm negativ. Cât privește apariția unui vaccin, specialiștii au fost de părere că deocadată focusul trebuie îndreptat către terapie și prevenție, apariția unui produs de imunizare fiind estimată la o dată mai îndepărtată, costurile de fabricare fiind imense. „Cea mai bună terapie este prevenția. Pacienții care se știu cu riscuri asociate trebuie să ia măsuri suplimentare. Igiena este definitorie și nu doar acum, ci în orice situație”, au mai punctat specialiștii implicați în dezbatere, care au atras atenția populației să nu minimalizeze problema.

O altă prelegere foarte apreciată a fost susținută de către dr Daniel Constantin Brănișteanu, șef de lucrări la UMF „Grigore T. Popa” Iași, care a atras atenția asupra infecțiilor oculare cu virusul SARS COV-2. După apariția cazurilor grave și a deceselor cauzate de COVID 19, inclusiv în rândul cadrelor medicale, experții din sănătate au dorit să afle care dintre specialitățile medicale prezintă un grad mare de expunere. „Și dacă pentru primele două locuri nu exista niciun fel de surpriză, mă refer la terapia intensivă și la medicina de urgență, pentru al treilea loc a apărut o specialitate, oftalmologia, care aparent nu avea niciun fel de legătură și nu ar fi trebuit să se regăsească în acest top”, a spus dr. Daniel Brănișteanu.

Conjunctivita poate reprezenta un semn de început al COVID 19

Explicația vine din particularitățile de lucru în cabinetele oftalmologice. Virușii se transmit prin aerosoli, care intră în contact direct cu conjunctiva. „Observațiile medicilor au arătat că atât conjunctiva, cât și epifora (scurgerea lacrimilor pe obraz) pot fi semne inaugurale ale infecției și chiar dacă pacientul este asimptomatic și nu are conjunctivită, dar este COVID 19, poate fi testat pozitiv în secrețiile oculare pentru SARS COV-2. În aceste circumstanțe, practic s-a confirmat una dintre cele mai negre temeri și anume că există o nouă rută potențială de infectare despre care nu se știa și anume prin secrețiile oculare”, a punctat dr. Brănișteanu. Conjunctivita poate reprezenta un semn de început al COVID 19, dar la fel de bine se poate prezenta și poate apărea și pe parcursul bolii, având, în principiu, o durată de până la o săptămână. Ca urmare, considerați la mare risc de infectare, oftalmologii au fost nevoiți să-și modifice radical practica curentă și modul de abordare a pacienților.

Accentul trebuie pus și pe educarea maselor, a oamenilor care trebuie să înțeleagă că masca nu este un moft, ci un scut de apărare, că purtarea ei, chiar și pe caniculă, ne poate salva viața, la fel ca și spălarea mâinilor și evitarea zonelor aglomeratate. S-a văzut că neglijarea normelor stricte de igienă ne-a adus pe primele locuri în Europa la numărul de îmbolnăviri. „La început s-au respectat cu strictețe normele, s-a respectat linia trasată, dar ulterior lucrurile s-au relaxat și iată-ne acum într-o poziție îngrijorătoare, cu un număr foarte mare de infectări, care a determinat multe state europene să închidă granițele pentru români”, a atras atenția prof. univ. dr. Daciana Brănișteanu. În aceste condiții sunt necesare soluții cum ar fi gestionarea întâlnirilor, respectarea strictă a normelor de igienă. Au existat și propuneri oarecum avangardiste, cum ar fi instalarea unui program de monitorizare pe telefon, cum este în Italia, care este totuși foarte contestat pe motiv de „robotizare socială”. Programul gestionează întâlnirile persoanei care și l-a instalat pe telefon, iar dacă a ajuns în preajma unui pacient infectat cu COVID 19, verifică toate contactele anterioare, lucru care a stârnit nemulțumiri. Concluzia unanim acceptată a fost că prevenția este cea mai bună soluție pentru a evita infecția cu SARS COV-2 și a ne salva viețile.

Dr Iulia Dana Popescu, de la Universitatea Pittburg (SUA), a oferit rezultatele ultimelor cercetări obținute de către colectivul în care lucrează referitoare la convalescent plasma.  Ea a precizat că este o terapie care a fost folosită încă din anii 1800, apoi în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, conceptul de bază fiind folosirea imunității pasive. Cei care au avut această boală au anticorpi în sistemul lor, iar plasma lor poate fi donată și folosită în tratamentul formelor severe. Datele oferite au fost foarte apreciate de către participanți, care au fost de acord că informațiile sunt „extrem de interesante, mai ales că serologia în infecția cu SARS COV-2 abia începe să fie aprofundată!". Maura ANGHEL