Comportamentul uman: între raţional şi iraţional
Dimensiune font:
Comportamentul uman: între raţional şi iraţional
Gândindu-ne la noi înşine, suntem adesea prea siguri de faptul că modul nostru de gândire este cel mai bun, că deciziile pe care le luăm şi concluziile la care ajungem după ce analizăm o serie de fapte sunt cele mai bune, indiferent dacă aceste concluzii sau decizii se referă la propria noastră persoană sau la alţii, la evenimente mari sau obişnuite. Din nefericire însă, de multe ori constatăm după un anumit timp că acţiunile pe care le-am întreprins au dat greş, că atitudinile pe care le-am luat faţă de alte persoane sau faţă de anumite lucruri ne aduc prejudicii. Care este sursa acestor erori? De ce nu le putem preveni? Cum le putem controla? Răspunsul la aceste întrebări se află în modul diferit în care ne structurăm, pe baza experienţelor trecute, modul de analiză a informaţiilor, modul în care suntem înclinaţi să percepem realitatea din jur. Deşi suntem fiinţe raţionale, capabile să gândim logic şi să descoperim erorile din gândirea altora, calea pe care o alegem pentru a lua o decizie sau pentru a trage o concluzie nu este întotdeauna logică atunci când este vorba de propria noastră persoană.
Procesul cunoaşterii celorlalţi şi a evenimentelor din mediul în care trăim este mult simplificat întrucât ne folosim, din motive de economie, de anumite clişee de gândire, de anumite „tipare” sau „şabloane” (formate în familie, în şcoală sau pur şi simplu în faţa blocului), în raport cu care clasificăm informaţiile primite. Prin aceste şabloane vedem realitatea, dar ele o reproduc parţial, trunchiat. Mai precis, o serie de informaţii (mai mult sau mai puţin relevante), stau ca premise pentru o serie de concluzii cu privire la un anumit lucru. De pildă, faptul că o persoană se află în posesia unei maşini scumpe poate constitui pentru mulţi o premisă suficientă pentru a-i face să ajungă la concluzia că respectiva persoană este şi prosperă sau pricepută în afaceri. Proverbe ca „Nu haina face pe om” ne atrag atenţia asupra acestei tendinţe a gândirii de a judeca pripit pe cineva după aspecte de suprafaţă. Alte erori de gândire constau în înclinaţia de a clasifica lucrurile din jurul nostru într-un mod absolutist, în „alb” sau „negru”, „bun” sau „rău”, în „succes” şi „eşec”, fără trepte intermediare.
O altă eroare, frecvent întâlnită, constă în supra-generalizare, adică extragerea pripită a unor concluzii în urma trăirii unei singure experienţe de viaţă. De exemplu, dacă pe o tânără a părăsit-o primul ei prieten, o supra-generalizare pe care ar putea să o facă ar fi următoarea: „toţi băieţii/bărbaţii sunt nişte ticăloşi”, concluzie care i-ar schimba comportamentul, făcând-o să privească cu suspiciune orice semn de prietenie din partea reprezentanţilor sexului opus. Tot în categoria erorilor de gândire intră şi tendinţa multor oameni de a-şi amplifica eşecurile pe care le întâmpină (ceea ce-i determină să renunţe la a mai lupta pentru a depăşi diferite obstacole) şi de a minimiza în acelaşi timp succesele pe care le au. Este un mod de gândire caracteristic pentru persoanele cu tendinţe depresive. Comportamentul şi atitudinile noastre sunt influenţate şi de anumite gânduri iraţionale care adesea rămân inconştiente. Ele sunt de fapt o serie de expectanţe şi asumpţii despre realitate. De pildă, „Toţi cei pe care-i întâlnesc trebuie să mă placă. Trebuie să evit cu orice preţ dezaprobarea”, „Doar dacă nu fac nici o greşeală pot să fiu o persoană valoroasă”, „Oamenii trebuie să facă întotdeauna ceea ce este corect, altfel ei trebuie să fie blamaţi şi pedepsiţi” sau „Lucrurile trebuie să fie aşa cum vreau eu să fie, altfel viaţa este de nesuportat.”
Aceste gânduri iraţionale sunt dezadaptative dacă nu reuşim să le conştientizăm şi să le vedem absurdul. Acestea stau drept cauză pentru apariţia unor emoţii cu încărcătură negativă, determinându-ne să luăm decizii pe care mai apoi le regretăm. Ele ne fac să percepem într-un mod distorsionat evenimentele în care suntem implicaţi şi persoanele cu care intrăm în contact, împiedicându-ne să ne atingem obiectivele şi să ne bucurăm de viaţă. Dacă conştientizăm prezenţa lor şi impactul pe care îl au asupra comportamentului nostru, realizăm primul pas înainte în a le ţine sub control şi a diminua influenţa lor negativă.
http://www.ziarul21.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau