Divorțul prin acordul soților prin procedură notarială

O altă îmbunătățire evidențiată în Noul Cod Civil și pusă in discuție chiar prin ultimele modificări aduse Codului Familiei, privește defacerea căsătoriei prin acordul părților, respectiv prin procedură notarială, aceasta fiind reglementată prin art.375 - 378.

Potrivit noilor prevederi legale, soții se pot adresa ofițerului de stare civilă sau notarului public dacă sunt de acord cu privire la desfacerea căsătoriei și chiar dacă au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați.

Pentru ca divorțul să fie soluționat prin procedură notarială trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. cei doi soți să fie de acord cu divorțul, precum și cu toate efectele care rezultă din acesta, atât personale, cât și patrimoniale. Acordul soților cu privire la aceste aspecte va fi realizat printr-un act distinct, încheiat în fața notarului;
2. în cazul în care există copii minori din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, divorțul prin accord se poate face dacă soții să convină (tot printr-un act distinct) asupra tuturor aspectelor referitoare la:

• numele de familie pe care să îl poarte după divorț,
• exercitarea autorității părintești de către ambii părinți,
• stabilirea locuinței copiilor după divorț,
• modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii,
• stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățatura și pregătire profesională a copiilor.

Procedura divorțului prin acordul soților este de competența notarului public cu sediul biroului în circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuință comună a soților.

La primirea cererii, notarul public are obligația de a verifica și  competența teritorială. În cazul în care stabilește că divorțul prin acordul soților este de competența altui birou notarial, îndrumă părțile să se adreseze notarului public competent. Dacă parțile insistă să înregistreze cererea, notarul public va proceda la înregistrarea cererii și va pronunța o încheiere de respingere a acesteia.

Reprezentarea soților în cadrul procedurii notariale a divorțului este interzisă. Soții se vor prezenta personal în fața notarului public pentru depunerea cererii de divorț, precum și ulterior, în cadrul procedurii, pentru stăruință în cererea de divorț și exprimarea consimțământului liber și neviciat de desfacere a căsătoriei.

Cererea de divorț se face în scris și se semnează personal de către soți în fața notarului public competent, la care se depune cererea. Dacă soții nu au copii minori , cererea de divorț va cuprinde declarația soților că nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați, precum și învoiala acestora asupra numelui de familie pe care îl va purta fiecare dintre ei după divorț.

Cererea de divorț va fi însoțită de fotocopii ale certificatelor de naștere ale soților, precum și ale actelor de identitate ale acestora. Odată cu depunerea cererii de divorț, soții vor prezenta notarului public certificatul de căsătorie emis de autoritățile române în original și copie legalizată, copia legalizată urmând a fi anexată la cererea de divorț. Originalul certificatului de căsătorie se reține de către notarul public până la eliberarea certificatului de divorț.

După ce se efectuează operațiunile de înregistrare a cererii, notarul public acordă soților, potrivit prevederilor art.376 din Codul civil un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorț și îi informează despre aceasta la momentul înregistrării cererii.

La expirarea acestui termen, notarul public va verifica dacă soții stăruie în cererea de divorț și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat, pronunță admiterea cererii de divorț.

În baza încheierii de admitere a cererii de divorț, notarul public eliberează certificatul de divorț, în care se va consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soților, în fața notarului public, precum și numele de familie pe care foștii soți le vor purta după divorț.

Notarul public poate respinge cererea de divorț prin acord a soților în următoarele situații menționate exemplificativ:

• nu are competență legală să soluționeze cererea de divorț;
• unul dintre soți este pus sub interdicție;
• unul dintre soți nu își poate exprima consimțământul liber și neviciat;
• la depunerea cererii de divorț nu sunt prezenți ambii soți, iar soțul prezent insistă să fie înregistrata cererea;
• unul dintre soți refuză să semneze cererea personal, în fața notarului public;
• soții refuză să dea declarațiile prevăzute de regulament;
• soții nu se înteleg cu privire la numele de familie care urmează a fi purtat după divorț de către fiecare dintre ei;
• soții nu prezintă, la depunerea cererii de divorț, actul de căsătorie în original;
• unul dintre soți se prezintă în fața notarului public la termenul de 30 de zile acordat  și declară că nu mai stăruie în cererea de divorț;
• cererea a rămas fără obiect întrucât căsătoria dintre soți a fost desfăcută de către o altă autoritate competentă;
• soții se împacă;
• soții își retrag cererea de divorț;
• înainte de finalizarea procedurii de divorț unul dintre soți a decedat, căsătoria încetând în acest mod.

De asemenea, trebuie precizat că în situația în care soții nu se înteleg asupra numelui de familie, asupra modului în care își vor exercita autoritatea părintească, precum și în orice alte situații în care cei doi soți nu se înțeleg, notarul public va emite o dispoziție de respingere a divorțului și îi va îndruma pe soți să se adreseze instanței judecătorești.

Sursa: http://www.consult-avocat.ro/