Marcel Ciolacu, gafă monumentală la Timișoara: „Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți!“

Marcel Ciolacu a făcut o glumă deloc inspirată într-o conferință de presă la Timișoara, precizând că se simte jignit dacă e făcut „moldovean“, el fiind din Buzău. Gafa premierului a fost sesizată imediat și taxată prin grimase de către colegii săi Alfred Simonis (TM) și Marian Neacșu (IL).

„Asta e, a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova. Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți! Dar a venit și un buzoian care totuși împreună cu dl Grindeanu și restul colegilor din guvern am început să aducem timișorenilor ce e corect să aducem”, a fost gluma încercată de Marcel Ciolacu ca răspuns la întrebarea pusă de un jurnalist.

Declarația premierului Marcel Ciolacu făcută în „spirit de glumă“ joi, 25 aprilie 2024, la Timișoara, a venit ca răspuns la o întrebare a presei despre regionalizare, proiect vechi vânturat de-a lungul timpului, de diferite guverne.

Gafa lui Ciolacu a stârnit imediat reacții din partea colegilor de partid, Alfred Simonis (TM) și Marian Neacșu (IL) - secretar general al Guvernului. Aflați în spatele premierului, cei doi și-au întors privirea unul către celălalt, uluiți, fixându-se cu subînțeles, apoi fiecare și-a mușcat buzele.

Marcel Ciolacu a făcut referire, în glumă, la o eternă confuzie care îi plasează pe buzoieni în regiunea Moldova. Specialiștii pun pe seama vecinătăţii cu regiunea istorică din nord-estul țării ideea că buzoienii sunt moldoveni.

Din punctul de vedere al unui experimentat sociolog, populaţia Buzăului diferă foarte puţin de locuitorii comunelor din sudul Vrancei, judeţul vecin, din Moldova. Potrivit acestuia, atâta vreme cât Buzăul se află la graniţa cu Moldova, au apărut de-a lungul timpului mici influenţe.

„Că Buzăul este în Muntenia este clar, pentru că se ştie unde este Milcovul. Şi Râmnicu Sărat, chiar dacă este la graniţă, este tot în Muntenia. Buzoienii fac parte din zona Munteniei pure, fără niciun fel de dialect. Moldovenii, sigur, au dialectul lor, dar în afară de accent, de lucruri mărunte, nu sunt alte deosebiri nici din punct de vedere politic, cultural şi nici social”, a explicat sociologul Traian Răican.

Istoricul buzoian Valeriu Nicolescu admite că pentru urechile locuitorilor din alte regiuni ale ţării graiul buzoienilor sună oarecum asemănător cu cel moldovenesc, însă susţine că diferă de acesta şi că este unul distinct, numai al buzoienilor, mai evident în zonele rurale.

„Aveam comune, până nu demult, unde se vorbea cu chicioare, ciorachi. Chiar şi straiele populare aveau diferenţe, dar între munte şi câmpie, nu regiuni istorice. La Râmnicu Sărat au fost sate în care era un amestec între oieri transilvăneni, muntenii şi cojanii, adică cei de la câmp. Erau antipatii între ei, nu se căsătoreau cojanii cu muntenii, îşi strigau la hore Măi cojene, cu pământ sub unghii. Avem mai mult elemente de grai care sunt specifice zonei de munte, zonei de câmpie”, a spus Valeriu Nicolescu.

Dintotdeauna, delimitarea dintre Muntenia şi Moldova a fost făcută de pârâul Milcov, cel pe care Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri (poet clasic al literaturii române, născut la Bacău) cheamă românii să-l sece „dintr-o sorbire“ - spune și publicistul Viorel Frâncu: „Vin' la Milcov cu grăbire / Să-l secăm dintr-o sorbire / Ca să treacă drumul mare / Peste-a noastre vechi hotare“.