Lăsata secului pentru postul Crăciunului 2023

Acest lucru s-a schimbat în secolele al IV-lea, din motive pe care Biserica le-a considerat importante la acea vreme.

S-a hotărât că trebuie să coincidă cu o anumită sărbătoare, pentru a evita confuzia și o situație înșelătoare în rândul creștinilor din acea vreme, unii dintre ei simțindu-se încă atrași să celebreze o sărbătoare a soarelui, alături de păgâni.

Biserica a sfințit data în acest fel, motiv pentru care, în imnul de despărțire, Hristos este numit „Soarele dreptății”.

Biserica a adoptat această perioadă de patruzeci de zile până la Crăciun – perioada celor patruzeci de liturghii pentru a veni în ajutorul creștinilor. În mod ideal, Sfânta Liturghie este celebrată în fiecare zi, în această perioadă, astfel încât credincioșii să poată participa cât mai mult posibil la rugăciune

Este greu de spus cât de importantă și benefică pentru suflet este această participare frecventă la Liturghie pentru fiecare dintre creștini, dar ar trebui să ne amintim de ea ca de o masă zilnică, în care Trupul și Sângele lui Hristos sunt oferite ca hrană și băutură pentru credincioși, pentru ca aceștia să se poată împărtăși pentru iertarea păcatelor și pentru viața veșnică.

De regulă, cuvântul sec, din sintagma precum „lașatul secului”, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitatea însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești. Trebuie să reținem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor și pornirilor trupești, notează crestinortodox.ro. În zadar vom ţine post, dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deşert etc.

În această zi, oamenii au câteva tradiții și obiceiuri pe care le practică din cele mai vechi timpuri. În primul rând, mulți fac o masă festivă pentru a celebra intrarea în post. La această masă se servesc tot felul de bucate care sunt interzise în post.

Tot de Lăsata Secului, finii vin la nași cu plocon, care constă într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa. Se serveșc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.

Se mai spune că pieptul găinii gătite de Lăsata Secului va prevesti cum va fi iarna. Dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă e subțire, va fi o iarnă lejeră și plină de rod.

De asemenea, vasele trebuie puse cu gura în jos, ca să fie ferite de spiritele rele.

Apoi, o altă tradiție este să se spele toate vasele în care s-au gătit produse de dulce, în ziua de dinaintea începerii postului Crăciunului. Având în vedere că acestea vor fi folosite pe perioada postului, ele trebuie să fie curate și pregătite pentru mâncăruri de post.

După această masă, toate resturile, oasele și rămășițele de la cină se pun într-o față de masă și se aruncă afară, spre răsărit, în timp ce rostesc aceste cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”.

Totodată, în Covasna se practică obiceiul focurilor purificatoare. La lăsarea serii, se aprind focuri pe dealuri pentru a se purifica locul și a alunga spiritele rele.

În această zi se ung ferestrele și ușile cu usturoi ca să se alunge spiritele rele.

Se spune că în această zi se mănâncă struguri sau stafide, pentru a avea spor în toate.

Femeile au obiceiul de a spăla așternuturile și fețele de masă în această zi, ca ele să rămână curate tot anul.

În postul Crăciunului, care începe pe 15 noiembrie, credincioșii trebuie să se abțină de la carne, brânză, ouă și produse care le conțin. În zilele de luni, miercuri și vineri nu se consumă ulei sau vin.