Rugăciuni în tăcere. Miercurea Cenuşii, începutul Paștelui Romano-Catolic

 Creștinii romano-catolici încep astăzi Postul Mare, care se va încheia după 40 de zile * în 2024, Paștele Catolic se sărbătorește pe data de 31 martie * la fel ca și în ortodoxie, momentul comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare

Astăzi, pe 14 februarie, în Miercurea Cenușii, într-o zi plină de semnificaţii spirituale, credincioşii romano-catolici marchează începutul Postului Mare, unul dintre cele mai importante momente din calendarul liturgic al Bisericii Catolice. Acest moment solemn aduce cu sine reflectarea, pocăinţa şi o profundă reîntoarcere către Dumnezeu. În miezul acestei atmosfere de solemnitate şi introspecţie, credincioşii din comunităţile romano-catolice din România se strâng în linişte, într-o ceremonie care împleteste simboluri, tradiţii şi credinţă.

Ei încep această zi specială participând la liturghia Miercurea Cenuşii, celebrată în biserici impunătoare sau în mici capele. Această slujbă solemnă este marcată de un moment deosebit de semnificativ - punerea cenuşii pe fruntea credincioşilor. Acest gest simbolic îi aminteşte pe credincioşi de trecerea lor temporară pe această lume, de efemeritatea vieţii şi de necesitatea pocăinţei. Este un moment în care credincioşii se angajează să mediteze asupra propriilor greşeli, să îşi examineze conştiinţa şi să se întoarcă la Dumnezeu cu inimile deschise şi smerite.

Cu ochii în lacrimi sau cu sufletele în tăcere, credincioşii se aşază în faţa preoţilor, aşteptând să le atingă frunţile cu cenuşă. În acest moment, se poate simţi o atmosferă solemnă şi de reculegere, în care fiecare credincios se conectează cu propriul său traseu spiritual, încercând să găsească în profunzimea sufletului său răspunsuri la întrebările existenţiale, iar în prezenţa lui Dumnezeu să găsească alinare şi înţelegere.

Pe măsură ce cenuşa este aplicată pe frunţile credincioşilor, se rostesc cuvinte de avertisment şi îndemn la pocăinţă, cuvinte care ghidează credincioşii în călătoria lor spirituală către Paşti. Este un moment care uneşte comunitatea într-o solidaritate spirituală, în care fiecare credincios îşi recunoaşte umanitatea şi nevoia sa de har divin.

Timp pentru călătoria interioară

În timp ce Postul Paştelui începe oficial cu Miercurea Cenuşii, această perioadă de 40 de zile este privită ca un timp de reflecţie profundă, de rugăciune şi de renunţare la păcatele personale. Pentru credincioşii romano-catolici, este un timp de curăţire a sufletului şi de pregătire spirituală pentru celebrarea Învierii Domnului.

Pe tot parcursul Postului Mare, credincioşii sunt îndemnaţi să renunţe la obiceiurile şi păcatele lor personale, să practice milostenia şi să se concentreze pe relaţia lor cu Dumnezeu şi cu ceilalţi. Astfel, această perioadă devine nu doar o oportunitate de abţinere fizică, ci şi o călătorie interioară către sfinţenie şi reînnoire spirituală.

„Împreună cu întreaga Biserică, intrăm din nou în timpul liturgic al Postului Mare, care are menirea de a ne pregăti pentru celebrarea celei mai importante sărbători a credinţei noastre - Învierea Domnului. În trăirea acestui timp suntem însoţiţi de îndemnul din Mesajul Papei Francisc pentru Postul Mare din acest an: Prin deşert, Dumnezeu ne conduce la libertate. Începem din nou o călătorie în Postul Mare, care ne conduce spre marea celebrare a Misterului pascal, adică patima, moartea şi Învierea glorioasă a Domnului nostru Isus Cristos: o călătorie care ne oferă, fără îndoială, o nouă ocazie de a ne pregăti din punct de vedere spiritual, profitând de toate mijloacele pe care Biserica noastră, Mamă şi Învăţătoare, ne invită să le folosim pentru binele nostru spiritual”, a spus IPS Aurel Percă, Arhiepiscopul Mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti.

Într-o lume plină de agitaţie şi de preocupări materiale, Miercurea Cenuşii şi începutul Postului Mare vin ca un răgaz pentru credincioşi să îşi îndrepte atenţia către cele spirituale şi să-şi întărească legătura cu Dumnezeu. În lumina cenuşii care se aşterne pe frunţile lor, credincioşii găsesc speranţa unei transformări interioare şi a unei vieţi mai apropiate de divin.

Ce este Miercurea Cenușii

Sărbătoarea a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare, iar denumirea ei este legată de un obicei vechi. În această zi, ramurile de salcie (palmier, măslin sau de alt arbore) sfinţite cu ocazia Floriilor de anul trecut, care au împodobit icoanele şi statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, sunt aduse la biserica spre a fi arse. Cenuşa se foloseşte la ieşirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioşilor ca semn de pocăinţă şi de angajament de a ţine postul cu curăţenie. Astfel, în miezul tăcerii şi al solemnităţii, credincioşii romano-catolici din România şi din întreaga lume îşi încep călătoria către Paşti, îmbrăţişând cu smerenie această perioadă de reflecţie şi de reînnoire spirituală. Sub ochii lui Dumnezeu, în lumina credinţei lor, ei merg înainte cu inimile deschise şi cu speranţa că, prin harul divin, vor întâlni în cele din urmă lumina Învierii şi bucuria nemuritoare a credinţei lor.

Maura ANGHEL