Mizele vizitei lui Klaus Iohannis în Ungaria

Vizita președintelui Klaus Iohannis în Ungaria a marcat o încercare de normalizare a relațiilor cu statul vecin, susțin specialiștii, rezultatele fiind însă greu de cuantificat în contextul în care șeful statului vecin nu are influența premierului Viktor Orban, care a ales să lipsească.

O vizită de stat a unui președinte român în statul vecin este o premieră în ultimii ani, în contextul în care este primul astfel de demers efectuat în ultimii 14 ani, iar opinia publică s-a obișnuit cu criticile lansate de ambele părți, dar și cu derapaje ale oficialilor maghiari în timpul vizitelor în România.

Concurs de săgeți

În cadrul declarațiilor comune, șeful statului român i-a transmis președintei statului ungar că, în vederea dezvoltării relației bilaterale, „este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate”, și a criticat voalat investițiile Budapestei în Transilvania.

La rândul său, președinta Ungariei a punctat că „susţinerea şi întărirea poziţiei etniei maghiare este de interes comun şi reducerea tensiunilor este, de asemenea, un interes comun”.

Katalin Novak a menţionat intenţia Ungariei de a cumpăra gaze din România, considerată de Klaus Iohannis „un lucru foarte bun”. Şi subiectul Schengen a fost atins, oficialul român cerând părţii maghiare „să încerce să lămurească vecinii de la vest că nu există niciun argument contra aderării României la Schengen”.

Viktor Orban, marele absent de la vizita lui Iohannis

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a mers în Georgia exact în aceeași zi, în ciuda faptului că vizita președintelui român era planificată de mai multe luni, potrivit surselor „Adevărul”.

De altfel, Orban nu s-a văzut cu Iohannis nici în cadrul vizitelor private făcute anual în Transilvania. Anul acesta, Orban s-a văzut, în schimb, cu premierul Marcel Ciolacu, deși în anii trecuți premierul maghiar ocolea partea guvernamentală.

Ce spun experții

Politologul Cristian Pîrvulescu afirmă că absența întâlnirii Orban-Iohannis este o problemă, punctând faptul că „președintele Ungariei nu are niciun fel de influență, iar actuala președintă nu este decât o marionetă a lui Orban”.

„Probabil s-a încercat o normalizare a relațiilor, dar Viktor Orban nu este în momentul de față dispus pentru așa ceva”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.

Şi analistul George Jiglău este de părere că rolul preşedintei Ungariei, care provine din partidul lui Orban, este unul pur simbolic.

Totodată, despre observația președintelui român privind convingerea vecinilor austrieci asupra aderării României la Schengen, politologul Cristian Pârvulescu a subliniat că este vorba despre o decizie pe care nimeni nu o poate schimba, în ciuda relației bune dintre Austria şi Ungaria.

În privința discuțiilor despre minorități, analistul politic George Jiglău a arătat că subiectul este de regulă bifat în cazul întâlnirilor la nivel înalt dintre România și Ungaria, discuțiile fiind în general tensionate pe acest subiect. „Ungaria a trecut legislație internă care a fost foarte prietenoasă cu minoritățile naționale pentru ca apoi să folosească chestiunea asta ca un fel de reciprocitate la adresa vecinilor (…) de atunci este acest discurs care se învârte în jurul unor modele de bune practici”, a arătat Jiglău.