„Imunologia este o cheie care poate deschide multe mecanisme ce ajută la înțelegerea altor domenii din medicină”

 * dialog cu dr Iulia Popescu, profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (SUA)

Imunologia, o ramură distinctivă a științelor biologice, reprezintă studiul sistemului imunitar al organismelor și modul în care răspunde la agenții patogeni și alte substanțe străine. În medicină, joacă un rol crucial în înțelegerea bolilor infecțioase, autoimune și alergice, oferind baza pentru dezvoltarea terapiilor și vaccinurilor care salvează vieți. Despre toate aceste aspecte am discutat cu dr Iulia Popescu, profesor asociat la Universitatea din Pittsburg (SUA), unul dintre biologii români cu care se poate construi o carte de vizită solidă a cercetării.

- Veți reveni la Iași în scurt timp. Ce v-a legat de acest oraș?

- Revin după de 32 de ani de când am participat, prima dată ca student, la o întâlnire a specialiștilor în imunologie. Revin cu drag la manifestare foarte importantă, Primăvara Dermatologică Ieșeană, motivată de oportunitatea de a dialoga asupra tuturor legăturilor cu imunologia. Mă bucur de șansa de a colabora cu toți colegii mei talentați la nivel național și internațional și de a contribui cumva cu munca mea la un impact pozitiv în toate comunitățile. La PDI mi-a plăcut totul, de la calitatea științei prezentate, la profesionalismul lectorilor, până la atmosfera prietenoasă, într-un cuvânt ACASĂ! Totul este posibil datorită unicului, motorului și energiei acestui eveniment de atât de mulți ani, care are un nume: excepționala Profesoară Doctor Daciana Branisteanu, inima mare cu un creier remarcabil pentru știință și un zâmbet ospitalier! Deci, fără îndoială, acesta va fi un alt eveniment grozav unde toată lumea va avea oportunitatea de a asculta știință de înalt nivel.

- Imunologia pare să facă parte din ADN-ul dvs. Ce v-a atras spre acest domeniu?

- Încă de la începutul carierei mele, domeniul meu principal de interes pentru toată cercetarea științifică a fost imunologia, o cheie care poate deschide multe mecanisme ce ajută la înțelegerea altor domenii translative în medicină, cum ar fi dermatologia. Deoarece pielea este organul extern cel mai mare al corpului, este continuu expusă patogenilor externi. De aceea, în caz de inflamație, diverse celule imune trec prin piele, rezidă în ea sau sunt recrutate pentru a orchestra diverse răspunsuri imune cutanate. Este bine cunoscut modul în care celulele imune interacționează între ele și chiar comunică cu celulele non-imune. Prin urmare, în domeniu este încă necesar să se înțeleagă mecanismele și conceptele imunității cutanate în asociere cu anatomia pielii, dar și să se înțeleagă clar cum celulele imune cutanate ajustează fin răspunsurile fiziologice în piele. Astfel, sistemul imunitar cu toate celulele, moleculele și structurile sale poate apăra corpul de infecții ale pielii și, evident, monitorizează pentru daunele țesuturilor fie prin imunitatea înnăscută și/sau imunitatea adaptativă. De asemenea, autoimunitatea poate rezulta în boli autoimune cu daune ale țesuturilor sau funcții fiziologice afectate. Autoanticorpii care reacționează împotriva autoantigenelor sunt cauza directă a daunelor țesuturilor și pot cauza boli autoimune. Există multiple boli autoimune ale pielii cunoscute, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic și mixemul pretibial în tirotoksicoză. De asemenea, sunt bine cunoscute, dar încă necesită cunoștințe și investigații mai aprofundate cu o colaborare strânsă între imunologi și dermatologi, cum ar fi boli ale pielii cu vezicule autoimune: pemfigus vulgaris și alte forme de pemfigus, pemfigoid bulos și alte forme de pemfigoid, epidermoliză buloasă dobândită și dermatită herpetiformă. Deci, există o interconectivitate puternică între imunologie și dermatologie cu strategii de tratament actuale și noi pentru managementul dermatitei atopice și psoriazisului descrise în mod cuprinzător, inclusiv unele studii clinice în desfășurare și agenți terapeutici promițători. Aceste informații vor oferi un avantaj în identificarea țintelor personalizate pentru rezultate terapeutice mai bune, care rezidă în noua imunoterapie denumită tratamente terapeutice biologice, cu abordări fantastice și rezultate impresionante.

„Există multe  descoperiri în imunologie care reprezintă o fereastră spre viitor”

- Care sunt cele mai recente descoperiri în imunologia și cum pot acestea să influențeze practica clinică în domeniul dermatologiei?

- Pe lângă terapiile adoptive importante sau mențiunile despre tratamentul biologic, există multe alte descoperiri recente în imunologie care reprezintă o fereastră spre viitor. Am participat la întâlniri importante unde colegii mei au evidențiat inovațiile care ar putea schimba dermatologia. O prezentare specială a fost prezentată la Maui Derm Hawaii 2023, care a explorat noi terapii și dispozitive ce vor influența viitorul dermatologiei estetice și medicale. Una dintre inovații este utilizarea genelor, virusurilor și celulelor pentru tratamentul pielii sunt vaccinurile bazate pe ARN mesager (mRNA) care au ajutat cercetătorii să găsească o modalitate de a folosi imunoterapia experimentală pentru a face receptori antigenici chimerici (CARs) - cunoscuți și sub numele de imunoreceptori chimerici, receptori de celule T chimerici sau receptori artificiali de celule T (celule T CAR); celule imune inginerizate genetic care pot fi redirecționate pentru a ucide în mod specific tipuri de celule proiectate. În prezent, șase celule T CAR sunt aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pentru a lupta împotriva cancerelor de sânge, inclusiv limfoame, unele forme de leucemie și mielom multiplu. O altă tehnologie în evoluție a fost repetările palindromice scurte intercalate regulat grupate (CRISPR), care sunt marca unui sistem de apărare bacterian care stă la baza tehnologiei de editare a genomului CRISPR-Cas9. Acestea sunt de un interes deosebit în dermatologie deoarece există tulburări ale pielii, cum ar fi tulburările de veziculare epidermice, care sunt considerate candidați ideali pentru terapiile de editare a genomului. Tulburările de piele vor continua să fie în centrul atenției noilor dezvoltări și studii clinice ale terapiilor CRISPR-Cas. Dispozitivele cu ac pentru nucleu de grosime totală sunt deja utilizate de clinicieni, dar vor continua să crească în popularitate. Acestea permit transplantarea și îndepărtarea pielii fără cicatrice și închiderea mai rapidă a rănilor prin utilizarea acelor de coring goale, care permit eliminarea sigură și eficientă a nucleelor mici de piele. Acestea inițiază un proces de reparare a pielii prin formarea de noi fibre de colagen și elastină, ceea ce duce la rejuvenarea țesutului. Toate aceste tehnologii vor evolua și vor oferi pacienților opțiuni de tratament mai sigure și mai eficace, atât cosmetic, cât și medical.

- Cum pot noile tehnologii și abordările în imunologie să fie utilizate pentru a dezvolta terapii mai eficace pentru pacienții cu afecțiuni dermatologice cronice sau severe?

- Există multe abordări în imunologie care vor ajuta la dezvoltarea de terapii, iar acestea devin din ce în ce mai eficace pe măsură ce mecanismul este bine înțeles. Cercetările recente și succesul produselor farmaceutice, cum ar fi anticorpii monoclonali (mAbs), terapiile imunologice arată deja o promisiune de a depăși aceste limitări, avansând în același timp frontierele medicinei. Principalul, în ultimii cinci ani, utilizarea imunoterapiilor precum vaccinurile, terapiile bazate pe mAb, terapiile bazate pe celule T, manipularea nivelurilor de citokine și inhibiția checkpoint-urilor. Toate aceste aplicații generale sunt fondate nu numai în dermatologie, dar și în tratamentul cancerului, avansurile făcute către tratamentul curativ al virusului imunodeficienței umane, tuberculoza, malaria, virusul Zika și, mai recent, COVID-19, întăresc rolul strategiilor imunoterapeutice în domeniul mai larg al controlului bolilor.

„Au fost realizate progrese impresionante în înțelegerea mecanismelor care stau la baza bolilor dermatologice autoimune”

- Cum poate contribui imunologia la înțelegerea și tratamentul bolilor autoimune?

- Recent, au fost realizate progrese impresionante în înțelegerea mecanismelor care stau la baza bolilor dermatologice autoimune. Țintele moleculare importante pentru dezvoltarea imunoterapiilor, inclusiv agenții biologici care urmăresc molecule specifice de la suprafața celulelor sau molecule extracelulare, au fost caracterizate. Cu toate acestea, clasificarea autoimunității a devenit mai complexă deoarece evoluția rapidă a înțelegerii geneticii și a mecanismelor moleculare implicate în patofiziologie. Eforturile de reevaluare a autoimunității iau în considerare genele și celulele implicate în anumite tipuri de autoimunitate și alte boli care nu sunt strict autoimune, ci sunt autoinflamatorii. Există tratamente cu toate aceste abordări care țintesc căile moleculare și citokinele responsabile pentru generarea condițiilor inflamatorii și întărirea mecanismelor de feedback pentru a agrava inflamația. Printre numeroasele tipuri de inflamație a pielii, psoriazisul și dermatita atopică (AD) sunt boli inflamatorii cutanate cronice comune. Psoriazisul este o boală mediată de IL-17, condusă de IL-23, în timp ce dermatita atopică este predominant mediată de imunitatea celulelor T helper 2. Bolile autoimune veziculoase sunt tulburări de veziculare mediate de autoanticorpi, inclusiv pemfigus și pemfigoid bulos. Alopecia areata este o boală autoimună specifică de organ, mediată de celulele T CD8+ care țintesc foliculii de păr. În concluzie, există multe mecanisme patofiziologice și imune ale bolilor inflamatorii ale pielii care sunt luate în considerare pentru astfel de tratamente. Mai mult, potențialul terapeutic al imunoterapiilor actuale și viitoare sunt sigur că vor fi discutate în această primăvară la Iași și abia aștept să aflu mai multe.

- Cum poate colaborarea interdisciplinară între imunologi și ceilalți specialiști să îmbunătățească diagnosticarea și managementul bolilor?

- Cel mai bun mod este chiar în această întrebare. Menținând o colaborare interdisciplinară excelentă între imunologi și ceilalți medici prin dialoguri constante și prezentarea ultimelor inovații din domeniu, de la mecanism la ținte precise. În dermatologie, una dintre cele mai bune metode este PDI, o conferință unde am participat în ultimii ani, făcând pași uriași în îmbunătățirea diagnosticării, precum și a managementului unor boli dermatologice atât de importante.

- Cum se vede România din Pittsburgh?

- Se vede minunat, o dată prin inimile românilor, și, la egală valoare prin ceea ce suntem. La universitatea unde sunt profesor asociat, una foarte mare și foarte importantă, este o sală de curs dedicată culturii române. Aici se regăsesc bănci sculptate în stil românesc, o lucrare monumentală cu familia Brâncoveanu, iar toți cei ce intră sunt întâmpinați de un citat de-al lui Vasile Alecsandri. Te simți român.

A consemnat Maura ANGHEL

În sala românească de la Universitatea din Pittsburh, arhitectura se bazează pe intenția de a avea ca model o capelă bizantină din secolul al XVII-lea. Planurile au fost modificate în urma Marii Crize, iar mare parte din ceea ce vedem aici provine din Pavilionul României de la Expoziția Universală din 1939. Materialele nu au fost returnate în România în timpul războiului, ci au fost puse la dispoziția grupurilor americane care doreau să le utilizeze.

Marmura, lucrările din fier, icoanele și mozaicul Norei Steriade cu Prințul Constantin Brâncoveanu au fost folosite în diferite moduri la Expoziția Universală. Aici, acestea sunt asamblate pentru a da impresia unei capele.