Antreprenorii ieşeni au solicitat deja primii muncitori străini

* în primele zile ale anului au fost înregistrate 30 de solicitări de avize de angajare a muncitorilor din spaţiul extracomunitar * anul trecut, numărul străinilor care au ocupat locuri de muncă în judeţul Iaşi a fost de 5 ori mai mare faţă de 2019 * cei mai mulţi provin din state precum Vietnam, Republica Moldova, Sri Lanka şi Nepal

Cum numărul avizelor de angajare pe teritoriul judeţului Iaşi pentru cetăţeni străini, lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, a depăşit, anul trecut cifra de 1.100 (de cinci ori mai mulţi decât în 2018), este de aşteptat ca solicitările să bată din nou recordul, în acest an.

Şi premisele nu lipsesc, de vreme ce, încă din primele zile ale acestui an, antreprenorii ieşeni au depus deja 30 de solicitări de avize de angajare a muncitorilor din spaţiul extracomunitar.

În anul 2019, au primit permise de muncă 1.100 cetăţeni străini, majoritatea provenind din state precum Vietnam, Republica Moldova, Sri Lanka şi Nepal. Peste 65% dintre aceştia au fost angajaţi în construcţii, restul desfăşurându-şi activitatea în transporturi (şoferi TIR), în domeniul serviciilor sau cel al turismului (în special în hoteluri), după cum ne-a precizat comisarul-şef de poliţie Sorin Gaiţă, şeful Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Iaşi.

Angajatorii au susţinut în repetate râbduri că sunt mulţumiţi de serviciile lor şi de faptul că sunt harnici şi disciplinaţi. „Se coordonează foarte bine cu echipele de lucrători români, colaborează foarte bine. S-au legat amiciţii cu românii, sunt în regulă, se europenizează, să zicem aşa”, spunea, nu demult, Ernest Boţ, manager proiect firmă construcţii.

Cele mai multe angajări de muncitori extracomunitari a realizat societatea ieşeană Conest. „Nu am ales vietnamezi pentru că ar fi mâna de lucru mai ieftină, ci pentru că ei sunt mai stabili, doar asta au de făcut aici, să lucreze. De altfel, la semnarea contractului, nu le-a fost impusă o anumită normă, au obligaţia ca pentru salariul pe care-l primesc, la care se adaugă masa şi cazarea, să muncească. Unii au început să tragă de timp, motiv pentru care dintr-un număr de 90 de vietnamezi existenţi la un moment dat, au rămas 70. I-am împărţit în echipe ceva mai numersoase, pentru a fi mai uşor de controlat”, spunea, cu câteva luni în urmă, Irinel Tofan, directorul general Conest.

30.000 de lucrători străini vor fi admişi pe piaţa forţei de muncă în acest an

Inspectoratul General pentru Imigrări poate emite, în acest an, avize de angajare/ detaşare pe teritoriul României pentru 30.000 de cetăţeni străini, lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă. Decizia privind stabilirea contingentului a fost luată având în vedere necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de către lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Numărul avizelor de muncă stabilit pentru anul în curs este similar celui din 2019, când contingentul iniţial de 20.000 de lucrători a fost suplimentat cu 10.000 de avize.

În perioada ianuarie – noiembrie 2019, au fost eliberate peste 26.000 de avize de angajare/ detaşare, reprezentând 87 % din totalul contingentului aprobat, majoritatea pentru lucrători permanenţi, detaşaţi, înalt calificaţi, ICT, sezonieri şi transfrontalieri.

În 2019, angajatorii au solicitat avize în peste 750 de funcţii ocupaţionale de la operatori pentru instalaţii şi maşini, lucrători în domeniul serviciilor, muncitori necalificaţi, tehnicieni şi specialişti în diverse domenii şi până la înalţi conducători şi funcţionari superiori. Cei mai mulţi cetăţeni străini sunt din Vietnam, Nepal, India, Moldova şi Sri Lanka, iar cele mai multe solicitări au fost pentru Municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Constanţa, Timiş, Braşov.

Decizia privind stabilirea contingentului la 30.000 de lucrători, pentru anul în curs, a fost luată având în vedere potenţialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de către lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale. Daniel BACIU