Harta sinuciderilor pe judeţe şi regiuni

Trei ieşeni au făcut un studiu geostatistic în care au analizat rata sinuciderilor în România pentru perioada 2011-2020. Rezultatul este cutremurător. În 10 ani a dispărut un oraş. Atât de mare este incidenţa sinuciderilor.
Studiul descrie incidenţa sinuciderilor din ţara noastră abordând două dimesiuni: spaţialitatea şi temporalitatea. Adică localităţile, judeţele, regiunile, unde incidenţa este mai mare, iar componenta de temporalitate, perioada de 10 ani.
Există şi o veste bună. Numărul sinucigaşilor scade de la un an la altul.
"Rata sinuciderilor a scăzut de la 12,61 sinucideri la 100.000 de locuitori, cât era în anul 2011, la 9,02 în anul 2020, când rata medie a ajuns la 10,75 sinucideri la 100.000 de locuitori. Altfel spus, a scăzut numărul sinuciderilor, respectiv, de la 2.538 de sinucideri câte erau în anul 2011 la 1.739 de cazuri în 2020. Pe parcursul celor zece ani studiaţi au fost înregistrate 21.252 de sinucideri, cam cât populaţia municipiului Moineşti", a spus sociologul Ciprian Iftimoaei.

Harta sinuciderilor pe judeţe şi regiuni
Pare greu de crezut, dar cea mai mare rată a sinuciderilor este întâlnită în zona centrală a ţării.
Cea mai ridicată rată medie a sinuciderilor a fost înregistrată de Regiunea Centru a ţării, cu o medie de 15,40 sinucideri la 100.000 de locuitori. În ceea ce priveşte clasamentul incidenţei sinuciderilor pe judeţe, cele mai mari rate medii au fost înregistrate de Harghita (26,72), Covasna (23,99), Mureş (18,21), la care se asociază judeţele Satu Mare şi Bihor. Regiunea Centru este urmată de regiunea de Nord-Est, unde media este de 12,58 sinucideri la 100.000 de locuitori.
Cele mai mici valori au fost înregistrate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest, unde rata medie este de 4,69 şi respectiv de 9,26 sinucideri la 100.000 de locuitori. Judeţele cu cele mai mici rate medii au fost Bucureşti (4,28), Ilfov (6,46), Timiş (7,4), Dâmboviţa (8,04) şi Vâlcea (8,23).
„Dinamica arată o tendinţă de descreştere, doar judeţul Harghita fiind păstrată o oarecare stabilitate a incidenţei în intervalul celor zece ani”, spune sociologul Ciprian Iftimoaei.

Studiul a fost elaborat în co-autorat de Vicențiu-Robert Gabor, Octavian Groza, Ciprian Iftimoaei, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Domnul prof. univ. dr. Octavian Groza de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC a supervizat lucrarea publicată în Revista Română de Statistică.
Acest studiu va fi urmat de o altă cercetare în care vor fi analizaţi factorii determinanţi sociali, economici ai incidenţei sinuciderilor în toată ţara, pentru a se încerca să se explice incidenţa sinuciderilor în timp şi spaţiu pornind de la variabile precum ar fi sărăcia, educaţia, PIP/ locuitor, ponderea persoanelor cu studii superioare, dar şi mulţi alţi factori.
“Sperăm ca rezultatele acestei cercetări să trezească atenţia autorităţilor responsabile în domeniul sanitar, medical, a psihiatrilor, psihologilor, asistenţilor sociali. Ţinând cont de aceste coordonate spaţiale şi temporale ale incidenţiei sinuciderilor în România, sperăm că autorităţile vor interveni preventiv în acele localităţi, judeţe şi zone unde am văzut că ratele sunt mai mari în perioada analizată, 2011-2020”, a spus Ciprian Iftimoaei.

Laura RADU