Iaşul a comemorat victimele Pogromului din 1941

Ieri, la Cimitirul Evreiesc din Păcurari, a avut loc a şasea ediţie a „Marşului Vieţii”, proiect menit să comemoreze victimele Pogromului de la Iaşi, de la care anul acesta s-au împlinit 80 de ani * cei prezenţi au reiterat faptul că, deşi trecutul nu poate fi schimbat, generaţiile actuale trebuie să să recunoascăe și să admită adevărul istoric, indiferent câtă durere sau rușine ar putea cauza acest lucru

Comunitatea Evreilor din Iaşi, Primăria Municipiului Iași şi reprezentanţii Fundaţiei pentru Promovarea Iudaismului Român, au organizat ieri a şasea ediție a „Marşului Vieţii”, proiect menit să comemoreze victimele Pogromului de la Iaşi, de la care anul acesta s-au împlinit 80 de ani. Persoane din România și Israel, dar şi invitaţi de peste hotare s-au reunit la Cimitirul Evreiesc pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului din 28 - 30 iunie 1941. La eveniment au participat supraviețuitori, copii și nepoți ai acestora, rabini, dar și oficialități din Israel și din România.

Prin alocuţiunile lor, oficialii ieşeni au făcut referire la faptul că Iaşul a fost printre primele oraşe din România în care s-a stabilit comunitatea evreiască, deosebit de implicată atât în dezvoltarea comerţului, cât şi a artelor (primul teatru idish din lume, „Pomul verde”, a funcţionat la Iaşi, în zona actualului Parc al Teatrului), a medicinei, a stiinţelor şi a patrimoniului architectural, fiind un oraș special pentru membrii comunității evreiești din România și Israel. „Un oraș trăiește prin oamenii și prin poveștile lor. Dar nu toate poveștile sunt motiv de mândrie ori de laudă. Dimpotrivă, unele ne cutremură și ne revoltă. Ar fi însă o mare greșeală să ștergem aceste istorii din memoria colectivă ori să le falsificăm. După multe decenii în care autoritățile din România au preferat să treacă sub tăcere rolul statului în uciderea, jefuirea, deportarea ori vânzarea a sute de mii de evrei din România a venit vremea să înfruntăm adevărul. Da, am greșit și nu avem absolut nicio scuză. Nicio minoritate nu a contribuit mai activ la dezvoltarea țării noastre precum cea evreiască. Nu există domeniu al cunoașterii, al culturii, în care să nu găsim un român de origine evreiescă cu contribuții excepționale! Prin Marșul Vieții, nu vom mai lăsa niciodată moartea să ne abată din calea noastră spre reconciliere și toleranță. Împreună, acum și pentru totdeauna, vom construi la Iași casa în care să ne regăsim, români și evrei, uniți în bucurie și speranță, iertare și încredere, pace și armonie în inimă și suflet!”, a spus primarul Mihai Chirica.
Şi şeful CJ Iaşi, Costel Alexe, a susţinut ideea că pogromul reprezintă cea mai neagră pagină din istoria Iaşului. „Pogromul reprezintă cea mai neagră pagină din istoria Iaşului şi este esenţial să ne asigurăm că nu vom repeta greşelile trecutului. Au trecut 80 de ani de la evenimentele cumplite pe care le comemorăm în aceste zile, dar emoţia pe care o simţim evocând suferinţa victimelor este la fel de mare. Nu poţi să nu te cutremuri la gândul că mii de oameni au pierit atunci executaţi în casele lor, pe străzi şi în faţa Chesturii sau în trenurile morţii. Pe unii dintre supravieţuitorii acestor atrocităţi sau pe urmaşii care le duc mai departe povestea am avut privilegiul să îi cunosc. M-au impresionat mărturiile lor, dar şi faptul că durerea pe care au trăit-o nu s-a transformat în ură. Este încă o lecţie din care avem de învăţat. Nu putem schimba trecutul, dar prezentul şi viitorul sunt în mâinile noastre”, a afirmat, la rândul său, Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

SUA va finanţa restaurarea Casei Memoriale „Elie Wiesel”

Printre cei prezenţi s-a numărat şi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz. „Doresc să mulțumesc Institutului Elie Wiesel, autorităților locale din Iași, Primăriei Iași și Reprezentantului Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei pentru organizarea acestui eveniment și pentru că ne-au invitat astăzi, aici. Este o onoare să vorbesc în fața dumneavoastră. Astăzi, împreună, comemorăm solemn și recunoaștem victimele tragediei inimaginabile care a fost Pogromul de la Iași. Plângem miile de evrei din Iași care au pierit în timpul masacrelor organizate de armată, poliție, jandarmerie acum 80 de ani, la ordinul Mareșalului Antonescu. Comemorăm și jelim și miile de vieți pierdute pe drumul către și în lagărele de concentrare. Trebuie, totodată, să ne amintim că oamenii de rând nu au ales peste noapte să fie părtași la această atrocitate: încet, în timp, influențați de ani de retorică politică și antisemită, milioane de oameni au ajuns să pună un preț atât de mic pe viețile semenilor lor. Prin acțiunile lor directe sau prin tăcere, au contribuit și ei la aceste masacre.

Și cu toate că nu putem schimba trecutul, putem încerca să ne reparăm greșelile, ne putem asigura că așa ceva nu se mai va mai repeta vreodată, niciunui grup de oameni. Cu toții avem obligația de a recunoaște și a admite adevărul istoric, indiferent câtă durere sau rușine ar putea cauza acest lucru. Trebuie să luptăm împotriva amneziei organizate și a distorsiunilor legate de Holocaust. Trebuie să ne asigurăm că generațiile viitoare cresc învățând despre această ură organizată. Îndeplinindu-ne această obligație, onorăm victimele și ne asigurăm că oamenii vor avea curajul să rupă tăcerea când prejudecata își face simțită prezența nefastă și să respingă ura care a făcut posibil Holocaustul”, a spus oaspetele american. Acesta a mai anunţat că Statele Unite, prin intermediul Departamentului de Stat, vor aloca aproximativ 80.000 dolari pentru restaurarea și conservarea Casei Memoriale „Elie Wiesel” de la Sighet.

„Călăi” la cheremul unor regimuri criminale

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a transmis ieri un mesaj cu ocazia comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Iași (28 - 30 iunie 1941), în care arată că astfel de evenimente sunt posibile atunci când autoritățile care trebuie să protejeze cetățenii se transformă în „călăi” la cheremul unor regimuri criminale. „Marcăm, în aceste zile, opt decenii de la una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria României. Ura nedisimulată, violența atroce, disprețul absolut față de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autoritățile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curățarea orașului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârșit în chinuri groaznice, după ce autoritățile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecție, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieșeni au fost smulși cu forța din case, despărțiți de cei dragi, loviți cu sălbăticie și aruncați apoi în trenurile morții sau uciși de gloanțele mitralierelor. Reprezentanți ai Poliției, Armatei, serviciilor de informații au năvălit asupra membrilor comunității evreiești, i-au jefuit, torturat, umilit și ucis, răspunzând, astfel, ordinelor unui regim criminal. Pogromul de la Iași nu reprezintă doar tragedia evreilor ieșeni, ce a urmat celei a evreilor ucişi în perioada rebeliunii legionare la începutul aceluiaşi an, ci este drama şi responsabilitatea cu care se confruntă, de atunci, naţiunea noastră. Atunci când instituțiile statului nu doar că eșuează lamentabil în îndeplinirea obligațiilor firești față de propriii cetățeni, dar îi discriminează, persecută și îi ucid fără milă, se va fi instalat domnia răului absolut și a arbitrariului”, a transmis şeful statului. Tudor DAMASCHIN

 

* * *

Şase noi cetăţeni de onoare

Ieri seară, la sediul Primăriei Municipiului Iași a avut loc ceremonia de decernare a titlurilor de Cetățean de Onoare al municipiului Iași celor patru supraviețuitori ai Pogromului de la Iași: Frances Fletcher, Jehuda Evron, Moshe Yassur, Michael Cernea și unor personalități implicate în păstrarea memoriei vii a suferințelor poporului evreu, anume Alexandru Florian, directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și rabinul Josef Wasserman din Israel, cel care a inițiat Marșul Vieții la Iași.

În cadrul evenimentului au fost lansate mapa filatelică „Istorie şi memorie. 80 de ani de la Pogromul din Iaşi” și un album fotografic dedicat Pogromului.