Iaşul, locul al doilea în clasamentul clădirilor cu risc de prăbuşire

Ciurchi, Bucşinescu, Anastasie Panu, Elena Doamna, Târgu Cucu, Piaţa Unirii şi Codrescu sunt doar câteva din zonele cu risc seismic ridicat, aşa cum reiese din PUG-ul oraşului * de asemenea, acelaşi document face referire la opt zone cu risc crescut de alunecări de teren

Potrivit istoricului seismografic din România, Iaşul face parte, alături de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Focşani, pe lista celor mai periculoase zone pentru locuitori. De asemenea, Iaşul ocupă locul al doilea, după Bucureşti, în clasamentul numărului de clădiri expertizate tehnic cu risc de avarii sau prăbuşire în cazul unui seism major. Şi PUG-ul Iaşului face trimitere la suprafeţele cu risc seismic crescut, localizate în zone precum Ciurchi, Bucşinescu, Primărie, Anastasie Panu, Elena Doamna, Mr. Popescu Eremia, Filarmonică - Tg. Cucu, Teatrul Naţional, Piaţa Unirii, Poştă, Lăpuşneanu şi doar izolat în zonele Moara de Vânt, Eternitate, Super Copou, Codrescu şi zona Corpului A a Universităţii „Al.I. Cuza”. În PUG se aminteşte că două seisme foarte puternice au afectat Iaşul la 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977, iar alte cutremure cu intensităţi apreciabile au fost în anii 1471, 1516, 1738, 1802, 1894 şi 1908. „Se pare că intensitatea şi modul de manifestare ale cutremurelor nu au fost uniforme pe teritoriul oraşului, probabil din cauza construcţiei diferenţiate a depozitelor geologice de suprafaţă ceea ce impune măsuri specifice de protecţie seismică. Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei şi viteza deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terasele joase şi luncă”, se precizează în document. Specialiştii au adăugat că riscul cel mai mare este înregistrat pe raza oraşului, acolo unde fenomenul de amplificare a undelor seismice este cauzat de structurile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune.

Unde se află clădirile cele mai expuse

Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există şi problema calităţii construcţiilor. „În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 şi a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigenţele sunt şi mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate şti cum şi cât s-a respectat din aceste coduri”, spune un inginer structurist.

Inclusiv edilii oraşului au recunoscut, de-a lungul timpului, faptul că majoritatea construcţiilor ridicate înainte de 1990 nu mai corespund nivelului de securitate pe care-l cere acum legislaţia. De asemenea, clădirile construite înainte de 1960 pot fi catalogate în risc seismic de gradul unu.

Potrivit listei întocmite de către municipalitatea ieşeană, la ora actuală, în municipiul Iaşi sunt 256 de imobile cu risc seismic, care au fost expertizate în anii 1992, 1993, 1994, 1995-1999, 2000 şi 2001. Mare parte dintre aceste blocuri sunt situate în Tătăraşi - str. Vasile Lupu şi Stejar, pe Splai Bahlui, Şos. Naţională, B-dul Socola, B-dul N. Iorga, B-dul Primăverii, Piaţa Unirii, str. Păcurari, str. Nicolina, str. Codrescu, str. Ciurchi, B-dul Tudor Vladmirescu, Aleea Rozelor, str. Decebal şi b-dul Carol. Acestei liste iniţiale i s-au mai adăugat alte 80 de imobile ce au fost expertizate în anii 2007, 2008 şi 2010, alte 62 de imobile expertizate în 2013, la care se adaugă 10 imobile expertizate în 2015.

Opt zone cu risc de alunecare

Noul PUG al Iaşului prezintă şi problema alunecărilor de teren la Iaşi. Potrivit documentului, alunecările de teren au o evoluţie în salturi cu mişcări lente în majoritatea cazurilor, iar din când în când, în perioadele cu precipitaţii bogate, capătă un caracter violent provocând distrugeri importante la clădiri, căi de comunicaţii sau la reţele edilitare. „Încă din 2002, Iaşul a fost inclus pe lista oraşelor cu risc maxim la alunecările de teren de către comitetul special constituit pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Teritoriului şi Locuinţei. Prin extinderea oraşului şi efectuarea lucrărilor haotice (infiltraţii nedrenate), pânza freatică a oraşului s-a apropiat la câţiva metri de suprafaţa solului. Nu numai oraşul Iaşi are probleme, ci întreg judeţul, de menţionat fiind alunecările din zonele Bucium, Bârnova, Tomeşti, Comarna şi Răducăneni”, se precizează în PUG. Zonele din Iaşi unde pot să apară alunecări de teren sunt: Cimitirul Evreiesc, Petru Poni, Fundaţie, Dumbrava Roşie, Grădina Botanică, Agronomie (zona 1), Şcoala Normală, Tg. Copou, Ştefan cel Mare, Super Copou, Sărărie, Pogor şi Independenţei (zona 2), Arcu - Râpa Galbenă (zona 3), Lăpuşneanu, Piaţa Unirii, Mitropolie, Teatru, Trei Ierarhi, Primărie, Panu, Palat, Bucşinescu (zona 4), Vasile Lupu, Ciurchi şi Grădinari (zona 5), Cărămidari, Mănăstirea Galata, Berindei, Sf. Vasile şi parţial Inculeţ (zona 6), Cetăţuia, Manta Roşie şi Siraj (zona 7), Trei Fântâni, Spital Socola, Socola, Trei Sarmale, Dealul Bucium, Păun (zona 8).

Ţicău, primul versant consolidat

În prezent, municipalitatea ieşeană pregăteşte consolidarea versantului Ţicău. Situat în partea de Nord-Est a municipiului Iaşi, în avalul străzii Sărărie, versantul Ţicău este delimitat de străzile Albineţ şi Poligon şi pârâul Cacaina. Mai exact, este cuprins între strada Curelari – strada Hotin – trecătoarea Horin – bulevardul C. A. Rosetti – mal drept Cacaina – Poligon – cornişa superioară a străzii şi stradelei Sărărie. Versantul cuprinde cea mai mare densitate a lucrărilor de consolidare, având însă şi cea mai spectaculoasă evoluţie a fenomenului de alunecare. „Lucrările de consolidare existente s-au executat etapizat, începând cu anul 1974, continuate în anul 1998, fiind realizat cu fonduri PHARE trei ranforturi în zona străzii Mărăşti. Toate lucrările executate nu au reuşit să asigure stabilitatea versantului. În toamna anului 1996, din cauza creşterii umidităţii stratului de loess, s-au produs alunecări care au dus la prăbuşirea cornişei. Din cauza acestor incidente s-a înregistrat prăbuşirea a cinci case şi afectarea altor 99, precum şi distrugerea de utilităţi şi carosabil pe o suprafaţă de circa nouă hectare”, se arată într-un studiu al proiectantului. Dan CONSTANTINESCU