Iaşul, un oraş inaccesibil persoanelor cu dizabilităţi!

Peste 11.000 de persoane din Iași sunt afectate în fiecare zi de lipsa accesibilizărilor sau de modul incorect în care au fost acestea realizate: rampe la unghiuri impracticabile, treceri fără semnalizatoare acustice, lipsa suprafețelor tactile pe sol, trotuare denivelate * este drept, eforturi se fac în această privinţă, totuşi ele sunt cu mult sub nivelor măsurilor implentate în alte oraşe

 

 

Accesibilizarea orașului Iași trebuie să devină o prioritate pentru administrația locală! Demersul este susţinut de membrii Alianței pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași, care eu expus, nu o singură dată, problemele de accesibilitate de la nivelul pietonalelor ieșene, care deși au fost reamenajate recent, nu respectă standardele impuse de legislația în vigoare. Practic, peste 11.000 de persoane din Iași sunt afectate în fiecare zi de lipsa accesibilizărilor sau de modul incorect în care au fost acestea realizate: rampe la unghiuri impracticabile, treceri fără semnalizatoare acustice, lipsa suprafețelor tactile pe sol, trotuare denivelate etc.

„Facem apel la administrația locală ieșeană pentru a sublinia necesitatea unui program coerent de reabilitare a căilor de acces stradale de la nivelul întregului oraș, în conformitate cu standardele impuse de Normativul 051/2012 privind adaptarea clădirilor civile și a spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap. APTA își manifestă, o dată în plus, disponibilitatea de a asigura consultanță în dezvoltarea acestui proiect integrat de accesibilizare a orașului, și avem speranța că inițiativa noastră va declanșa un dialog constructiv cu edilii Iașului”, spun membrii asociaţiei.

Rampe abrubte

Una dintre cele mai mari probleme le întâmpină cei nevoiţi, din nefericire, să folosească scaunele rulante. Majoritatea rampelor din oraş au o înclinaţie de 15%, cu mult peste standardul de 5-7% existent în alte oraşe mari. „Din această cauză sunt nevoit să cobor pantele cu spatele, altfel risc să mă răstorn”, spune unul dintre ieşenii imobilizaţi într-un scaun rulant. La fel stau lucrurile şi la trotuare. Unele nu oferă acces comod persoanelor cu dizabilităţi, ca să nu mai vorbim de faptul că sunt şi trotuare care nu dispun de această facilitate. 

Fără semafoare acustice

În ceea ce priveşte dispozitivele de sonorizare la semafoare, cu ani în urmă, odată cu finalizarea implementării Sistemului de Management de Trafic, se spunea că 40 astfel de treceri vor dispune de această facilitate. Au fost montate aceste semafoare pe bulevardul Păcurari, la intersecţia cu Aleea Cimitirului Evreiesc, la intersecţia de la Moara de Foc, intersecţia din zona Gării Iaşi, Spitalul Spiridon,, Ţesătura, la trecerea de pietoni de la Minerva, la trecerea de pietoni de la Spitalul de Recuperare Iaşi, la trecerea de pietoni de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi la intersectia din Tudor Vladimirescu. Ulterior, pe considerentul că fac zgomot şi nu sunt decât rareori utilizate de nevăzători, multe dintre acestea au fost scoase din funcţiune. Practic, în acest moment, semafoarele cu semnalizare acustică se regăsesc într-un raport de un semafor la trei intersecţii mari.

Banda tactilă din staţii, o glumă proastă

Grija pentru semenii cu deficiențe locomotorii sau de vedere nu a fost nici măcar apanajul firmelor care au lucrat la implementarea investițiilor derulate pe fonduri europene. Pasajul Piața Unirii este evitat cu bună-știință de ieșenii imobilizați în cărucioare pentru simplul fapt că acele platforme elevatoare sunt dificil de utilizat. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește investiția de pe Nicolae Iorga – Doi Băieți. Aici, peroanele de călători ar fi trebuit dotate cu benzi de ghidare pentru nevăzători, numai că ceea ce a montat constructorul și felul cum a făcut-o nu se poate numi ajutor pentru ieșenii cu deficiențe de vedere. „Uitați-vă în Occident ce înseamnă o bandă tactilă. Nu mizeriile astea din stațiile ieșene, care au cel mult 10 cm lățime. Nu mai vorbesc de faptul că nu nu le-au pus pe întreaga lungime a peroanelor”, spune un nevăzător ieșean. Acesta susține că aceeași problemă o au și refugiile de pe Axa Sud, CUG – Podu Roș.

Evident, în alte orașe, astfel de situații sunt tratate cu maximă seriozitate de edili. În Drobeta Turnu Severin de exemplu, în staţiile de autobuz şi în intersecţiile din municipiul au fost montate benzi rezonatoare, confecţionate dintr-un material special, care îi ajută pe nevăzători să se orienteze în trafic. Este vorba de un marcaj pentru a găsi direcţia în staţie de către nevăzători și care-i ajută pe aceștia să urce în autobuze. Benzile sunt făcute dintr-un material special, cu denivelări, care se lipesc cu o vopsea specială. Primăria oraşului nu s-a oprit aici și a extins inițitiva și la trecerile de pietoni din oraș.

Ce se va face

Totuşi, câțiva pași s-au făcut. În acest moment toate cele 100 de autobuze noi dispun de rampe pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, dar și de spațiu special rezervat acestora. Pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vedere se lucrează la extinderea semaforizării acustice în intersecții. Acest tip de semaforizare este prezent deocamdată în 32 din cele 91 de intersecții din Municipiul Iași. „Vrem să asigurăm persoanele cu dizabilități de deschiderea noastră în ceea ce privește îmbunătățirea accesibilizării orașului. Pe proiectele finanțate din fonduri europene în vederea achiziției de autobuze electrice și de tramvaie noi avem acoperit inclusiv capitolul de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. De asemenea, pentru aceeași categorie de persoane am prevăzut achiziția de biciclete speciale în cadrul proiectului de Bike sharing”, declara primarul Mihai Chirica la o întâlnire cu organizaţiile de profil. Dan CONSTANTINESCU