Peste 27.000 de copii din nord-estul țării au rămas singuri acasă!

 Regiunea de Dezvoltare Nord-Est deschide clasamentul zonelor cu cei mai mulți copii ai căror părinți sunt plecați la muncă peste hotare * este vorba despre 27.401 prunci, cei mai mulți, 7.216, fiind din județul Suceava, urmat de Botoșani, cu 5.421 de copii, Iași - 4.448, Bacă - 3.569, Neamț - 3.527 și Vaslui - 3220

Au crescut singuri, cu fotografiile părinților ascunse în portofel sau strecurate în ghiozdan, au simțit că au familii doar de sărbători unii, alții nici măcar atunci. Pentru ei cuvintele de „mamă” sau „tată” sunt însoțite, de cele mai multe ori, de lacrimi de dor și de  suspine. Mulți dintre ei sunt adulți acum, au propriii prunci pentru care au promis că vor fi o familie. Atât cât vor putea și dacă sistemul socio-economic din România le va permite. Adică, vor avea suficienți bani pentru a le oferi îngrijire și educație.

O radiografie a ultimilor ani arată că peste 27.000 de copii din cele șase județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au unul sau ambii părinți la muncă peste hotare. Sau, așa cum li se mai spune, au „părinți de carton”, cu referire la familiile reunite doar în fotografii.

Sătui de grija zilei de mâine, oamenii s-au dus să muncească prin străini. Acasă au rămas bătrânii și copiii. Cei mai puternici dintre cei mici trec mai ușor peste lipsa părinților, iar restul rămân cu tristețea în suflet. Mulți dintre ei nu ştiu să se bucure şi le este greu chiar şi să zâmbească. Nu ştiu să se joace şi socializează destul de greu, îşi fac prieteni rareori, deşi ar vrea să aibă cât mai mulţi amici, acestea fiind câteva dintre urmările lipsei părinților. Unii dintre ei, mai ales în mediul rural, muncesc în gospodărie, la câmp, au grijă, la rândul lor de frații mai mici. Alții au luat-o pe drumuri greșite. „Eu am plecat în Italia când fiica mea era în clasa a cincea, iar băiatul nici nu era la grădiniță. Nu am avut încotro. Soțul meu a muncit la CUG, iar când s-a închis, doar Italia a mai fost ca opțiune. La Iași șomajul era în floare, de unde locuri de muncă? A plecat el, apoi eu, pe urmă am adus și copiii care acum sunt mari. Noi am avut noroc, am putut fi împreună, dar câți au rămas singuri acasă…”, a spus Liliana Florea, o ieșeancă pentru care Italia este demult noua casă.

Suceava și Botoșani, lideri la numărul „părinților de carton”

Potrivit unui raport realizat de către organizația „Salvați Copiii”, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est deschide clasamentul zonelor cu cei mai mulți copii ai căror părinți sunt plecați (ori unul, ori ambii) la muncă peste hotare. Este vorba despre peste 30.000 de prunci, cei mai mulți, 7.216, fiind din Suceava. Urmează Botoșaniul, cu 5.421 de copii, Iașul - 4.448, Bacăul - 3.569, Neamț - 3.527 și Vaslui - 3.220. „Pentru copiii cu părinți plecați în străinătate, efectele pe termen lung pot fi ample. Pe deoparte în plan emoțional, copilul poate resimți tristețe, însingurare, izolare și depresie sau poate adopta comportamente mai puțin acceptate social: agresivitate, dezinteres față de educație, note mici la școală, comportamente ce pot conduce la abandon școlar. De asemenea, copilul, și mai ales adolescenții, pot căuta afectivitate și sprijin emoțional în grupul de prieteni, ceea ce poate conduce la adoptarea unor obiceiuri nesănătoase, fumat, consum de alcool sau chiar la comportamente mai grave, cum este furtul și alte infracțiuni juvenile. Nu înseamnă că toți copiii cu părinți plecați în străinătate au probleme. Depinde mult de vârsta celui mic, de ceea ce i se spune, de modul în care se poartă bunicii sau persoanele care au grijă de el”, a precizat psihologul Corina Mighiu, coordonator serviciu la Centrul de Consiliere pentru Părinți „Salvați Copiii” Iași.

Pentru a reduce efectele pe termen lung sunt necesare programe pentru copii care să ofere susținere emoțională, activități de timp liber, suport educațional. Iar pentru adulții care rămân cu copiii acasă sunt necesare sesiuni de consiliere parentală și de dezvoltare a abilităților de comunicare și relationare cu copilul pentru că plecarea unui părinte determină schimbări în toată dinamica de familie și există riscul ca părintele rămas acasă să se simtă copleșit, să simtă că face față greu tuturor sarcinilor din familie și astfel să apară dificultăți emoționale și la părintele rămas acasă, dar și la cel plecat. O rezolvare pe termen lung ar putea veni din partea Guvernului, prin politici economice sustenabile, care să permită un trai decent în țară. Altfel, numărul copiilor cu părinți die carton va crește tot mai mult. La nivel național, în jur de 76.000 de prunci au rămas singuri acasă.

Maura ANGHEL