Poveștile familiilor de români premiați de IPS Teofan, de ziua Sfintei Parascheva

 

În contextul anului omagial 2021 în Patriarhia Română, al pastoraţiei românilor din afara României, în ziua care a fost prăznuită Sfânta Cuvioasă Parascheva, pe scena unde s-a slujit Sfânta Liturghie, IPS a premiat patru familii care cunosc ce înseamnă să trăieşti în afara graniţelor ţării şi care pun, mai presus de toate, păstrarea şi mărturisirea dreptei credinţe. Ei au primit „Crucea Moldavă”, cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei,  şi câte o Biblie din partea IPS Mitropolit Teofan. „Mulţi dintre români au fost nevoiţi să plece la muncă înafară. Îi înţelegem pentru demersul lor şi în acelaşi timp le adresăm rugămintea să se întoarcă acasă pentru că nicăieri în lume în cele din urmă şi în cele dintâi nu este ca acasă pentru că ne-a dăruit Dumnezeu o ţară frumoasă, o ţară care este descoperită din ce în ce mai mult şi de alţii care venind ca turişti s-au ataşat de acest pământ, de aceşti oameni care sunteţi dumneavoastră, şi au hotărât să nu mai plece. Sunt mulţi în Iaşi şi în alte zone ale ţării”, a spus IPS Teofan.

Este vorba despre familia preotului Mihai şi Maria Stegărescu. Preotul Mihai este originar din Basarabia şi a activat la Parohia „Sfânta Parascheva” din satul Priozeornoe (Cemâşâr) din Mitropolia Odessei, unde a renovat şi pictat biserica. În anul 2018, a aderat la Episcopia Basarabiei de Sud, dar nu a putut trece şi biserica, slujind ca preot paroh la Parohia Hagi-Curda şi Protopop misionar de Ismail. În ciuda ostilităţilor clericilor din Mitropolia Odessei şi a unor autorităţi locale, a înregistrat Asociaţia de binefacere „Melchisedec Ştefănescu” şi a renovat casa în care asociaţia filantropică îşi desfăşoară activităţile. A supravegheat construcţia bisericii din Reni, având o bogată activitate social-filantropică în protopopiat. A renovat biserica cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva din satul Priozeornoe, preacucernicia sa arătând mare evlavie la Sfânta Cuvioasă Parascheva, motiv pentru care şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de a sluji la Iaşi la hramul Sfintei. Soţia sa, preoteasa Maria, este cadru didactic, şefa bibliotecilor din Raionul Anenii Noi, iar împreună au doi copii, Ana, de 14 ani, şi Filip, de 5 ani.

A doua familie invitată pe scena unde s-a slujit Sfânta Liturghie a fost cea a lui Mihai şi Cristina Cimpoieşu, el fiind născut în Vrancea, iar ea fiind originară din Iaşi. Cei doi au locuit în Marea Britanie timp de 5 ani, lucrând în IT, şi au împreună doi copii: Luca, de 6 ani, şi Tudor, în vârstă de 3 ani. Acum lucrează în Iaşi, tot în IT, revenind în ţara natală  pentru că Marea Britanie nu le-a fost casă. Era locul unde lipsea căldura sufletească, pe fondul unei stări de acultură. Apropierea de Biserică era dificilă în străinătate. Distanţele erau foarte mari pentru o integrare reală într-o comunitate eclesială. „Este un simbol al românilor de pretutindeni, mai ales a tinerilor care vor să se întoarcă şi simt că e nevoie să se reîntregească neamul de aici din România. Trăiam foarte bine în Iaşi datorită profesiilor noastre dar eram într-o căutare de bucurie lumească: obiecte, experienţe, călătorii. Aşa am ajuns şi în alte ţări, 5 ani în Anglia, cariere foarte frumoase, copii frumoşi, dar sufletul nostru nu se liniştea cu bunătăţile pământeşti. Nu simţeam că eram acasă. Rădăcina noastră era în bunuri, nu la Dumnezeu. Dar prin jertfa unui preot, Ioan, ne-a tras în sus la el şi L-am redescoperit pe Dumnezeu. Soţul meu a călătorit la muntele Athos, eu mi-am spovedit toate păcatele pe care nu le spovedisem de zeci de ani. Şi atunci am regăsit liniştea şi am putut să ne gândim cu bine la România. Atunci când ne-am gândit de bine la România a venit şi pandemia. Nu a mai venit mama, nu a mai venit nimeni la noi să ne viziteze. Atunci am spus e timpul să facem un pas. Cu Dumnezeu alături putem să le ducem pe toate câte sunt aici mai grele pentru că sunt făcute cu bucurie, ne-am întors acasă. Nimic nu e prea greu”, ne-au povestit Mihai şi Cristina Cimpoieşu.

A treia familie premiată a fost cea a lui Adrian şi Crina-Elena Tiron. Ei au locuit în Norvegia între 2004-2014 şi au împreună doi copii: Ioan-Matei, de 11 ani, şi Teodor, de 9 ani. Cei doi sunt cercetători în biomedicină, iar acum lucrează la Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO) Iaşi. Au declarat că au revenit în ţară pentru familie.

„Este o distincţie primită de noi ca exemplu de oameni care am fost. Sunt mulţi care ne cunosc. Din punctul meu de vedere această distincţie ar trebui să o primească Dumnezeu. El ne-a călăuzit paşii. Noi suntem doar reprezentanţii care împlinesc aceste intenţii. Cât am fost plecaţi ne-a lipsit ţara şi familia dar cel mai important lucru a fost că l-am descoperit pe Dumnezeu, că e alături de noi. Când ajungi în străinătate şi vezi că îţi lipseşte la sărbători contactul cu Biserica începi să realizezi că sunt lucruri mai importante şi că este bine să ai Biserica aproape. Dumnezeu îl ajută pe cel care se roagă pentru el şi Îl caută. Înainte de a pleca am căutat vreo trei ani burse pe Internet. Şi tot după vreo trei ani ne-am întors. În străinătate e bine din punct de vedere financiar, dar sunt alte lucruri pe care le pierzi. Câştigi pe de o parte, pierzi pe de altă parte. Depinde de priorităţile tale din viaţă”, ne-a spus Adrian Tiron.  

Preotul Steven şi preoteasa Patricia Maria Holley au fost şi ei premiaţi de Părintele Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei. Povestea slujitorilor născuţi în Statele Unite ale Americii este una deosebită. Preotul Steven a fost necreştin până la vârsta de 25 de ani, apoi pastor baptist. În SUA a descoperit Biserica Ortodoxă, în care a intrat în 1996, ajungând diacon. Primul contact cu România a fost în anul 2011. De atunci, nu a mai plecat decât în 2013 pentru a-şi aduce familia, adică pe soţia sa, Patricia Maria. În 2018 a fost hirotonit preot de IPS Mitropolit Teofan şi de atunci slujeşte la Parohia „Sfântul Haralambie” din Iaşi, parohia unde Arhiepiscopia Iaşilor oferă slujirea liturgică bilingv (română şi engleză). Familia Holley a avut un băiat care a murit în 2006, dar i-au rămas 4 nepoţi: Jacob (angajat în US Navy), Chelsea (angajată în US Air Force), Morgan (stilistă hairdress) şi Benjamin (manager restaurant). Preotul Steven şi soţia sa Patricia Maria au ales România pentru frumuseţea credinţei şi bunătatea oamenilor, cărora le transmite un mesaj fierbinte: „Nu ne lăsaţi pe noi, cei veniţi mai târziu în Ortodoxie, să-L iubim pe Dumnezeu mai mult decât voi, care v-aţi născut ortodocşi!”. Cel mai frumos vis al părintelui este să moară în faţa Sfântului Altar, slujind Domnului şi să fie înmormântaţi în pământul României.

Maura ANGHEL, Laura RADU