Premiile Naţionale Negruzzi, un eveniment în care a fost elogiată excelenţa

 

 

 

Aula dăruită Iaşului de către Regele Ferdinand odată cu inaugurarea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” a găzduit ieri cea de-a patra ediţie a Premiilor Naţionale Negruzzi, un eveniment în care a fost elogiată excelenţa. Propunerile au fost analizate de un juriu condus de către prof. univ. dr. Elvira Sorohan şi din care au făcut parte prof. univ. dr. Alexandru Călinescu, scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea, scriitorul Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Literaturii Române şi conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul BCU. Ca şi la ediţiile anterioare, la eveniment a participat şi Dana Konya-Petrişor, urmaşa familiei Negruzzi, sosită special de la Paris, unde s-a stabilit în urmă cu mulţi ani. „De fapt, eu cred că nu am plecat niciodată din Moldova. Când am ajuns la Paris am căutat o biserică, voiam să mă închin şi am găsit, nu departe de casa mea, o parohie moldovenească. Mă bucur că am venit din nou la Iaşi, să revăd prieteni dragi, să mă întâlnesc cu alţi oameni pe care îmi doream să-i văd demult”, a spus Dana Konya-Petrişor.

După o trecere în revistă a ediţiilor anterioare, prezentarea unui reportaj despre Casa Memorială „Negruzzi” de la Trifeşti şi lansarea volumului „Iacob Negruzzi la Convorbiri Literare”, semnat de Cassian Maria Spiridon, o închinare către familia Negruzzi, publicul, din care au făcut parte personalităţi ale Iaşului, laureaţi ai fostelor ediţii, reprezentanţi ai mediului universitar şi ai lumii medicale a început ceremonia de premiere, la care a fost invitată şi Monica Babcz, fostul ministru al Culturii din Republica Moldova.

Iaşul, locul prin care a intrat Occidentul

Primul laureat al acestei ediţii au fost Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, despre care scriitorul Lucian Vasiliu, care i-a înmânat premiul, a spus că „scrie şi citeşte de când îl ştiu, el fiind vârful de lance al generaţiei sale”. „Salut Iaşul, oraşul profund academic, locul prin care a intrat Occidentul. Iaşul este oraşul cu cele mai profunde influenţe configurative germane, este locul unde, acum 42 de ani, chiar în această sală, s-a născut generaţia 80 a scriitorilor”, a spus Emil Hurezeanu. Al doilea laureat a ridicat sala în picioare, ca de altfel la toate concertele la care se cântă muzica sa. Îndrăgitul Eugen Doga a primit Premiul Naţional Negruzzi pentru contribuţiile aduse în domeniul muzicii. „Muzica era în el, a fost dintotdeauna. Aştepta doar să iasă în lume şi a reuşit acest lucru printr-o fantă a destinului”, a spus prof. univ. dr. Gheprghe Duţică, de la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu”, înainte de a-i înmâna premiul. De altfel, Eugen Doga nu mai are nevoie de nicio prezentare, muzica sa fiind celebră în toată lumea, iar unul dintre valsurile sale fiind inclus în patrimonoul UNESCO. Muzica i-a fost scrisă în destin, inclusiv numele său începând cu o notă muzicală, Do, după cum a spus maestrul. Compozitorul a venit cu daruri la Iaşi, unul fiind oferit primarului Mihai Chirica, „un CD cu melodii de-ale mele”, şi al doilea, două volume semnate de el, directorului BCU, Ioan Milică. „Premiul de astăzi este cel mai frumos dar al destinului meu”, a spus maestrul de peste Prut, al cărui nume îl poartă şi planeta cu numărul 10.504, după cum a spus prof. univ. dr. Gheorghe Duţică.

„Ora astrală a României a început la Chişinău”

În aula bibliotecii s-a aflat ieri cea mai mare parte a conducerii Academiei Române, reprezentantă de însuşi preşedintele acestui for, Ioan Aurel Pop, al treilea laureat al Premiilor Negruzzi. În sală s-au mai aflat şi cei doi vicepreşedinţi, Bogdan Simionescu şi Victor Spinei, dar şi Viorel Barbu. „Ora astrală a României a început la Chişinău, a trecut prin Cernuăţi şi a ajuns la Alba Iulia. Cel mai potrivit loc pentru a trăi istoria românilor este Iaşul”, a spus Ioan Aurel Pop, apoi a oferit o pledoarie pentru educaţie, sugerându-le dascălilor ca atunci când se află la catedră „mai mult să oficieze, decât să predea. Astfel vor şti sigur că elevii vor prinde drag de carte”. În acelaşi cadru, oficialul a oferit primarului Iaşului „Meritul Academic”, cea mai înaltă înaltă distincţie a forului pe care îl conduce, „pentru sprijinul oferit la editarea colecţiei de carte dedicată Anului Centenar”. Aceeaşi distincţie a fost conferită şi prof. univ. dr. Daniel Şandru, pentru contribuţia adusă în timpul mandatului său ca director al Departamentului Centenar din cadrul Guvernului. Al patrulea laureat a fost academicianul Viorel Barbu, preşedintele filialei Iaşi a Academiei Române, premiul fiind oferit de către prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei.

Ceremonia s-a încheiat în acordurile muzicii, maestrul Eugen Doga dând viaţă notelor de la pianul aulei Bibliotecii Centrale Universitare.

Premiile Naţionale Negruzzi au fost instituite, după cum a spus scriitorul Lucian Vasiliu, la iniţiativa Societăţii Culturale „Junimea ‘90”, a editurii „Junimea” şi a revistei „Scriptor”, împreună cu moştenitorii familiei şi

Domeniile Lungu-Crama Hermeziu, care administrează şi deţin pământurile ce au aparţinut familiei Negruzzi de pe malul Prutului

Maura ANGHEL