Străinii nu mai vor să investească la Iași! Din 100 de euro investiți în România, doar 30 de eurocenți ajung în capitala Moldovei!

* în timp ce orașele vestice și Bucureștiul înregistrează sute de milioane de euro în investiții, Iașul se zbate cu un flux aproape simbolic de capital extern * cu doar 45.950 de euro capital străin atras în cele 123 firme noi, în acest an, Iașul adună mai puțin decât pierderile provocate de radierea firmelor cu acționariat extern * Bacăul se apropie periculos de poziția Iașului în topul investițiilor străine, în timp ce Botoșaniul se află la coada clasamentului național * cele șase județe ale regiunii de Nord-Est atrag împreună mai puțin capital străin decât Timișul sau Clujul singure

Deși este cel mai mare oraș din estul României și un pol universitar cu peste 55.000 de studenți, Iașul continuă să fie evitat de investitorii străini. Datele aferente primelor zece luni ale anului arată, din nou, o situație îngrijorătoare pentru întreaga regiune: Moldova atrage doar firimituri din capitalul străin care intră în România.

Între ianuarie și octombrie, în județul Iași au fost înmatriculate doar 123 de societăți cu participare străină la capitalul social, cu un aport total de 45.950 de euro. Suma reprezintă doar 0,3% din capitalul străin înregistrat la nivel național în aceeași perioadă, care ajunge la 11,83 milioane de euro.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de euro investiți de străini în România, abia 30 de eurocenți ajung în Iași.

Situația este cu atât mai paradoxală cu cât orașul se promovează constant drept centru universitar, medical, IT și cultural, însă cifrele arată că fără infrastructură modernă, fără autostrăzi și fără o politică regională coerentă de atragere a investițiilor, capitalul străin rămâne la distanță.

La nivelul întregii Regiuni de Nord-Est, în primele zece luni au fost înmatriculate 305 firme cu capital străin, adică sub 10% din totalul național de 4.985 societăți.

Chiar dacă Iașul rămâne locomotiva regiunii, Bacăul îi suflă în ceafă, cu 110 firme noi cu capital străin. Restul județelor abia adună împreună 72 de firme, Botoșaniul având doar 14 înființări – un record negativ.

Regiunea, cu peste 3,3 milioane de locuitori, atrage mai puțin capital străin decât județe singulare din Vest.

Discrepanțele față de restul țării sunt evidente. În topul înmatriculărilor cu capital străin: București domină detașat cu 2.609 firme, urmat de Ilfov – 373, Timiș – 238, Constanța – 207, Cluj – 203, Bihor – 186, Brașov – 169.

Iașul, cel mai mare județ al Moldovei, înregistrează de peste 20 ori mai puține firme cu capital străin decât Bucureștiul și de aproape două ori mai puține decât Clujul.

Îngrijorător este și faptul că, în aceeași perioadă, Iașul a înregistrat 56 de radieri ale societăților cu participare străină. Capitalul social retras se ridică la 62.339 de euro, sumă superioară aportului provenit din firmele nou-înființate.

Practic, a ieșit mai mult capital străin decât a intrat.

La nivel național au fost radiate 1.967 de firme, cu capital social retras de 530,12 milioane de euro – o cifră care arată dinamica, dar și volatilitatea investițiilor.

Investițiile străine nu vin acolo unde există doar potențial, ci unde există acces, predictibilitate și o strategie clară.

Pe segmentul majorărilor de capital social, Iașul stă ceva mai bine. Au fost înregistrate 53 de operațiuni, în valoare totală de 13,66 milioane euro. Suma este importantă pentru economia locală, dar rămâne mică dacă o comparăm cu totalul național: 1,62 miliarde de euro, din 2.193 de majorări.

Așadar, Iașul contribuie cu mai puțin de 1% la majorările de capital operate în România în acest interval.

Datele reconfirmă ce mediul de afaceri spune de ani de zile: lipsa unei autostrăzi care să conecteze Moldova de restul țării este una dintre cele mai mari frâne.

Apoi, forța de muncă plecată masiv în străinătate reduce atractivitatea regiunii, iar infrastructura industrială insuficient dezvoltată, spre deosebire de Vest și Centru.

Și birocrația și instabilitatea politicilor regionale descurajează investitorii, laolaltă cu absența unui parc tehnologic modern și a unor politici agresive de atragere a investițiilor.

***

În timp ce alte regiuni s-au dezvoltat constant prin investiții private, Moldova rămâne dependentă de fonduri publice și de un ritm lent al dezvoltării.

Cifrele arată direcția în care se îndreaptă economia regională. Moldova riscă să rămână periferică într-o Românie tot mai polarizată dacă autoritățile locale și centrale nu vor aborda urgent problemele de infrastructură, conectivitate și competitivitate.

Daniel BACIU