Tun de 10 milioane de euro într-un megadosar de spălare de bani

* protagoniştii sunt şase tineri din judeţul Suceava * ei au pus la punct un sistem prin care ajutau firmele să scape de impozite, apoi le cesionau unor rromi care le falimentau * suveica era întinsă în 14 judeţe, unde ieri au avut loc peste 160 percheziţii simultane * la finalul descinderilor, 110 persoane au fost audiate * cu subsemnatul au dat şi patronii unor importante firme de construcţii din Suceava, care au afaceri cu statul

Percheziţii de amploare, coordonate de la Suceava, au avut loc ieri, simltan, în mai multe judeţe ale ţării. Descinderile oamenilor legii au început încă de luni dimineaţă, atât în casele suspecţilor, cât şi la sediile a 36 de firme. În total au fost scotocite 167 de clădiri. Mascaţii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) şi de la Jandarmerie au ridicat zeci de dosare şi unităţi de calculatoare, pe care le-au adus la sediul Parchetelor din Suceava. Tot aici au ajuns la audieri aproape 110 persoane săltate din judeţele Suceava, Iaşi, Botoşani şi Bistriţa.

Foto: Vasile Florea - Patron Florconstruct Suceava

Printre cei chemaţi la audieri au fost şi nume sonore din Suceava, precum Vasile Florea, patronul firmei Florconstruct, celebră pentru licitaţiile câştigate cu statul. Anul trecut a asfaltat principalul bulevard al municipiului Suceava, iar în acest an a câştigat, alături de alte două societăţi comerciale, licitaţia pentru salubrizarea oraşului. Înainte de a discuta cu procurorii, Vasile Florea a declarat că poliţiştii i-au ridicat acte de la sediul firmei. „Am fost chemat la Parchet, însă nu ştiu din ce motiv”, a declarat Florea.
Administratorul firmei Florconstruct nu a fost singura „vedetă locală”, chemată la audieri. Procurorii au vrut să stea de vorbă şi cu Sorin Iacob, patronul firmei Loial, firmă responsabilă pentru semaforizarea municipiului Suceava.

Foto: Sorin Iacob - Patronul firmei Loial

Metodă de furat bani de la stat
Membrii grupului sunt suspectaţi că intrau în contact direct cu administratori de firme interesaţi în a-şi diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau sau le controlau, efectuau vânzări fictive de bunuri către aceste societăţi comerciale „recrutate”, fiind emise facturi fictive. „Ulterior, membrii grupului infracţional organizat retrăgeau sumele de bani respective, beneficiind din partea societăţilor comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat”, au declarat surse din cadrul anchetatorilor.

După o perioadă, firmele erau cesionate unor persoane de etnie rromă şi intrau în faliment. „Transferurile succesive de bani, efectuate prin conturile societăţilor recrutate şi prin conturile persoanelor fizice ale administratorilor acestor societăţi, au avut ca scop spălarea sumelor de bani provenite din evaziune fiscală pentru ca, în final, sumele iniţiale să se întoarcă către beneficiarii facturilor fictive”, spun procurorii DIICOT.

Cine sunt „eroii”?
Protagonişii afacerii sunt şase tineri din judeţul Suceava -- S.M. (20 de ani), S.C. (20 de ani), S.M. (21 de ani), G.C.C. (25 de ani), C.A.I. (24 de ani) şi C.D.M. (22 de ani). La grupul lor ar fi aderat şi L. N. (42 de ani), din oraşul Bucecea, judeţul Botoşani, care cu ajutorul lui A.N. (32 de ani) din Bacău, ar fi preluat societăţi comerciale atât din judeţul Suceava, cât şi din ţară, ultimul fiind desemnat asociat şi administrator al societăţilor comerciale preluate.

Ulterior, aceste societăţi comerciale ar fi fost puse la dispoziţia lui S.M, liderul grupului infracţional organizat, care le-ar fi introdus într-un circuit financiar fraudulos. În numele acestor societăţi comerciale, care efectuau operaţiuni în principal cu materiale de construcţii, s-ar fi emis facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi municipiul Bucureşti. În baza facturilor, firmele ar fi colectat TVA aferentă tranzacţiilor fictive şi şi-ar fi diminuat profitul obţinut în urma activităţii comerciale desfăşurate.

Statul a fost păgubit cu 10 milioane de euro prin neachitarea TVA-ului de plată şi a impozitului pe profit, unele din aceste societăţi beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA de la bugetul de stat.
Dan Constantinescu

Casetă 1

Evaziune fiscală şi spălare de bani
Potrivit Inspectoratului de Poliţie Suceava, din investigaţii a reieşit faptul că, „pe raza judeţului Suceava s-a constituit un grup infracţional organizat cu ramificaţii pe aproape întreg teritoriul ţării, având drept scop sustragerea de plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului centralizat al statului prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor facturi care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive având ca rezultat diminuarea bazei impozabile şi însuşirea în mod ilegal a sumelor de bani provenite din aceste activităţi”. Principalii exponenţi ai grupului infracţional ar fi şase tineri din judeţul Suceava, cu vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani.

 

* Percheziţiile au avut loc Bacău, Iaşi, Suceava, Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Ploieşti, Piteşti şi Mureş.

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK