O austriacă voia 10 mii de hectare în Retezat. Instanța română i-a respins ferm solicitările

Magistrații din Hunedoara au stabilit că două austriece au obținut ilegal în 2006 peste zece mii de hectare în Masivul Retezat, însă după încheierea procesului, sentința - definitivă - a fost contestată printr-o cale extraordinară de atac.

Elisabeth Pongracz, una dintre cele două austriece care au fost împroprietărite ilegal cu 10.000 de hectare din Retezat, a depus prin avocații săi, o contestație în anulare, față de sentința definitivă dată recent de magistrații din Hunedoara, prin care presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au rămas fără terenurile dobândite în 2006, relatează Adevarul.

Potrivit Codului de procedură civilă, contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, prin care părţile pot obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru nerespectarea unor norme procedurale.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara și va avea primul termen de judecată în 16 februarie 2023.

In 10 noiembrie 2022, la capătul unui proces început în 2009, Tribunalul Hunedoara a decis, definitiv, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Maria Kendeffy (decedată în 2016, la 96 de ani) și fiica sa Elisabeta Pongracz, ambele cetățene austriece care nu au locuit niciodată în România, au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru peste 10.000 de hectare în masivul Retezat, potrivit deciziei Tribunalul Hunedoara, luată la capătul unui proces început la Judecătoria Hațeg în 2009 și finalizat după 13 ani.

În 2009, Academia Română și statul român prin Ministerul Finanțelor au reclamat ilegalitatea împroprietăririi austriecelor cu 10.000 de hectare în Retezat, iar în 2020, Judecătoria Hațeg le-a dat dreptate.

Magistrații au reținut că prima instanță a prezentat argumentele pentru care presupușii moștenitori ai familiei Kendeffy nu aveau dreptul la terenurile din Retezat, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, în baza Legii din 1921, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetățenie română la momentul depunerii cererilor. Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se arată în dosar.

„Tribunalul reţine că atâta timp cât nu s-a dovedit că Pongracz Elisabeth avea cetăţenia română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia cerută de art. 48 din Legea 18/1991 şi art. 44 din Constituţia României. Prin urmare, în condiţiile în care recurenta nu avea cetăţenie română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia de a fi persoană îndreptăţită la reconstituire, ceea ce conduce la concluzia că eliberarea titlurilor de proprietate în favoarea sa s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale Legii 18/1991”, se arată în motivarea deciziei instanței, prin care statul român a redevenit proprietar al terenurilor din Retezat.