O carte scrisă în urmă cu 500 de ani va fi expusă la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ

 Evenimentul este organizat pentru a marca 525 ani de la ctitoria Bisericii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de către Ştefan cel Mare

Tetraevanghelul caligrafiat şi miniat pe pergament de ieromonahul Spiridon, în urmă cu cinci secole, va fi în centrul expoziţiei „Biserica Domnească - 525 ani de istorie”, ce va fi găzduită de Muzeul de Artă Piatra-Neamţ.
Expoziţia va fi organizată de Complexul Muzeal Naţional Neamţ, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale, pentru a marca 525 ani de la ctitoria Bisericii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de către Ştefan cel Mare.
„Proiectul expoziţional şi editorial se datorează invitaţiei lansate de parohia Sfântul Ioan Domnesc instituţiei noastre de a se alătura evenimentelor consacrate aniversării a 525 de ani de la ridicarea lăcaşului de cult de către Ştefan cel Mare, omul care s-a dovedit pilduitor cu prisosinţă pentru toate vremurile şi pentru toate domeniile de activitate. Piesa centrală a expoziţiei este reprezentată de Tetraevanghelul caligrafiat şi miniat pe pergament de Ieromonahul Spiridon, de la Mănăstirea Putna, comandat de Ştefan cel Mare, la 23 aprilie 1502, pentru ctitoria sa de la Piatra-Neamţ”, au spus oficialii Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Tetraevanghelul, recuperat din Rusia țaristă
Considerat o adevărată capodoperă muzeografică a culturii medievale româneşti, Tetraevanghelul a avut o odisee remarcabilă. Copiat la Mănăstirea Putna de către Ieromonahul Spiridon în 23 aprilie 1502, a fost donat de Ştefan cel Mare bisericii Curţii Domneşti din Piatra-Neamţ ca, în 1615, cartea de cult să ia drumul Camenitei din Podolia, luată fiind de trupele polone.
„Către sfârşitul secolului al XIX-lea (1868), manuscrisul a fost probabil răscumpărat din Camenita, restaurat şi repus în drepturile sale sacre, în cadrul bisericii 'Sfântul Nicolae Domnesc' din Iaşi. O serie de ex-librisuri ştampilă, cu titulatura Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti, dovedesc că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, cartea de cult a intrat în colecţiile muzeului administrat de Alexandru Odobescu şi, ulterior, de Grigore G. Tocilescu”, au mai spus muzeografii.
Tetraevanghelul a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României care a luat drumul Rusiei ţariste în 1917, de unde s-a întors, în perioada comunistă (1956), împreună cu o parte din valorile istorice şi arheologice, restituite de Moscova, ca urmare a bunelor relaţii dintre România şi URSS din acea vreme.
Manuscrisul Ieromonahului Spiridon a intrat, pentru o anumită perioadă de timp, în evidenţa Muzeului Naţional de Artă al României.
Odată cu deschiderea oficială a Muzeului Naţional de Istorie a României, în 1971, Tetraevanghelul a fost transferat definitiv în patrimoniul celui mai mare muzeu al ţării. O parte din odoarele aflate în prezent în patrimoniul Parohiei „Sfântul Ioan Domnesc” vor putea fi admirate şi ele în cadrul expoziţiei organizate la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, în perioada 23 iunie - 23 iulie 2023.

George NEGRU