Paștele catolic, momente importante

Paștele catolic găsește cele mai multe țări din Europa centrală și de vest în carantină totală și în multe state oamenii nu au cum să-și vadă față în față rudele. Mesajul Papei Francisc este unul de speranță, iar mai jos puteți citi despre cum sărbătoresc romano-catolicii Paștele, despre ce este diferit în pandemie și despre tradiții din diverse părți ale Europei. Tot în articol puteți citi despre referirile pe care Papa Francisc le face despre diavol (”Cel Rău”), despre tradițiile din Săptămâna Sfântă și despre obiceiuri care nu au legătură cu credința, cum ar fi "vânătoarea” de ouă roșii, pomul de Paște sau târgurile de Paște.

Ca regulă. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie, dar niciodată în luna mai, în timp ce Paștele Ortodox poate cădea în aprilie sau mai, dar niciodată în martie. O dată la 3-4 ani cele două sărbători sunt în aceeași zi. Paștele catolic a ”picat” pe 23 martie în 2008 și cel mai târziu a fost în 2011: 24 aprilie.
Romano - catolicii sărbătoresc Paștele pe 4 aprilie și, la fel ca acum un an, multe dintre țările europene cu număr important de credincioși sunt în lockdown. În România, spre deosebire de Paștele din 2020, credincioșii pot intra și în biserici la slujbe, dar respectând măsurile sanitare.
Papa Francisc: ”Anul trecut am fost mai șocați, anul acesta suntem mai încercați. Iar criza economică a devenit grea. În această situație (...) Isus ia crucea, adică ia asupra sa răul pe care îl implică această realitate – fizic, psihologic și, mai presus de toate, răul spiritual”.
Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt: binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În mai multe orașe celebrarea (Sfânta Liturghie din noaptea Învierii) va începe la ora 20, 20.30 sau 21, la Catedrala Sf Iosif din București Vigilia pascală va începe la ora 23.00.
Francisc Doboș: ”Este întotdeauna neglijată partea spirituală și de aceea avem nevoie de <antrenori>, de duhovnici, de oamenii care să trezească în noi apetitul sau <papilele gustative spirituale>. Să spunem: <nu vreau doar bucatele ce se găsesc pe masă, ci vreau și <bucate de cer>”,
Înainte de pandemie, în seara zilei de joi, credincioșii erau martorii ritualului spălării picioarelor, dar din cauza pandemiei acest ritual nu mai are loc. Tot din cauza pandemiei, la momentul Adorării Sfintei Cruci, în Vinerea Mare, credincioșii nu au mai putut atinge și săruta crucea, ci s-au limitat la gesturi de venerație.
În anii dinaintea pandemiei în câteva orașe importante din Europa centrală se țineau târguri de Paște unde se vindeau jucării din lemn, vase, căni, clopoței, ceasuri, lucruri din piele, eșarfe, dulciuri și vin fiert. Un obicei care câștigă teren în Europa este împodobirea unui pom de Paște, cu ghirlande sau cu ouă colorate.
Sunt multe tradiții ce nu au legătură cu religia: în multe locuri copiii pornesc la ”vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini. Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului ”cu stropitul” sau ”cu udatul”.
”Paștele este ziua cea mai fericită, pentru că nu a fost făcută de mână de om”

”Paștele este ziua cea mai mare, pentru că înregistrează cea mai puternică explozie de viață care poate exista”

”Paștele este ziua cea mai fericită, pentru că nu a fost făcută de mână de om: este ziua făcută de Domnul, pentru a face sărbătoare Fiului său şi pentru a face sărbătoare nouă tuturor fiilor săi!”, spune ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, într-o Scrisoare pastorală adresată credincioșilor.