„Pensionarii nu au beneficiat de majorările pe care legislaţia le garanta”

 

* „Construcţia bugetară a bugetului centralizat al României pe anul 2019 nu are nicio legătură cu realitatea. Să nu uităm că este ca un fetus care a apărut cu foarte multe luni întârziere, tocmai pentru că trebuia să fie măsluit”, spune analistul economic ieşean Dan Chirleşan

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a informat că în bugetul statului există un deficit de 11 miliarde de euro, din care se pot recupera doar 7 miliarde de euro, dacă se reduc cheltuielile în ministere. Teodorovici a vorbit despre restructurarea aparatului de stat şi a cerut miniştrilor să reducă cheltuielile cu proiectele care nu generează venit, cum ar fi proiectele sociale.

Prima rectificare bugetară din acest an va avea loc pe 31 iulie, iar până atunci ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, trebuie să vină cu o analiză referitoare la măsurile pentru încadrarea în deficitul bugetar de 3%. Printre acestea se regăsesc impozitarea progresivă a pensiilor speciale şi chiar renunţarea la programele pentru şcoli „Lapte şi Corn” şi „Primul ghiozdan”. Totodată, a fost propusă şi o restructurare administrativă, pentru a se lua o decizie şi în ceea ce priveşte surplusul angajaţilor din sistemul public. Potrivit reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, sunt 1.400 de angajaţi la Ministerul Fondurilor Europene, dar cu toate acestea nu sunt accesaţi bani europeni. De asemenea, Eugen Teodorovici a afirmat că unele ministere sunt supradimensionate, oferind drept exemplu Ministerul Economiei, care are mii de companii în subordine, însă nu îşi justifică prezenţa în economie, unele cu un singur angajat şi care „atârnă de ani de zile”.

Construcţie bugetară, „bazată pe venituri care şi-au pierdut baza legală”

Conf.univ.dr. Dan Chirleşan, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, aduce în atenţie faptul că suntem singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3. „În ciuda asigurărilor guvernanţilor că totul este sub control, nu este”, a punctat analistul. „Construcţia bugetară a bugetului centralizat al României pe anul 2019 nu are nicio legătură cu realitatea. Să nu uităm că este ca un fetus care a apărut cu foarte multe luni întârziere, tocmai pentru că trebuia să fie măsluit. O parte din construcţia lor bugetară era bazată pe venituri pe care nu doar că nu le vor încasa niciodată, dar unele şi-au pierdut şi baza legală. Ne referim aici la celebra Ordonanţă 114, la taxa pe lăcomie, care avea înscrise nişte constrângeri asupra a trei sectoare, respectiv cel energetic, bancar şi telecomunicaţii. Toate acestea au dispărut prin Ordonanţa ulterioară, adică veniturile pe care ei sperau să le scoată din aceste domenii au fost anulate”, a spus Dan Chirleşan.

Referindu-se la intenţia Ministerului de Finanţe de a tăia din programele sociale care vizează copiii pentru a reduce o mare parte din cheltuieli, fiind vorba de programele „Lapte şi Corn” şi „Primul ghiozdan”, Dan Chirleşan a afirmat că nu astfel de programe absorb miliarde de euro, ci programele de genul PNDL, prin care au finanţat, într-un regim necontrolat şi neasumat din perspectiva controlului fiscal şi bugetar, investiţii în toate zonele rurale ale României.

„Memoria românilor este destul de scurtă. Vor vota cu cel care le dă”

În ceea ce priveşte Legea pensiilor, promulgată ieri de preşedintele României, opoziţia o consideră făcută în scopuri politice, întrucât nu mai există bani nici pentru majorarea pensiilor. Acest fapt este confirmat şi de Dan Chirleşan. „Fondul din care se plătesc pensiile este alimentat din contribuţiile la asigurările sociale, care au crescut. Pentru că a crescut salariul mediu, a crescut salariul minim, deci veniturile pe care ei ar trebui să le aibă colectate la bugetul asigurărilor sociale ar trebui să fie mai mari. Şi au fost în general colectate mai multe venituri decât au promis ei că dau pensionarilor. Pensionarii nu au beneficiat, în ultimii trei ani, de majorările pe care legislaţia anterioară le promitea, le garanta. Ce fac ei acum cu creşterile de pensie reprezintă o corelare a creşterilor acestora cu ciclurile politice, adică cu momentul în care urmează nişte alegeri în România. Pe ei nu îi interesează alegerile prezidenţiale, ci alegerile locale şi parlamentare de anul viitor. Pentru acel moment, 2020, îşi ţin ei toate promisiunile, pentru că şi memoria românilor este destul de scurtă, astfel că vor vota cu cel care le dă”, a conchis Dan Chirleşan. Florentina SANDU