„Big Brother“ în turismul românesc

Deşi turiştii încă mai stau în condiţii mizere la noi în ţară şi dau bani grei pentru nişte servicii pe care nu ajung să le mai primească, reprezentanţii Ministerului Turismului „scot din joben” o nouă problemă, fiind vorba despre lipsa unei baze de date a tuturor călătorilor care-şi petrec vacanţele în România. Astfel, ministrul Mircea Titus-Dobre propune o lege prin care să se poată întocmi o bază de date a tuturor turiştilor, care să fie gestionată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Ideea le displace însă turiştilor, reticenţi cu privire la succesul acestei iniţiative fiind şi proprietarii de pensiuni şi hoteluri 

Deşi serviciile turistice din ţara noastră, cel puţin cele oferite pe litoral, sunt departe de cele puse la dispoziţia vizitatorilor în ţările vecine, reprezentanţii Ministerului Turismului se pare că au identificat cea mai „gravă” problemă a acestui domeniu de activitate, fiind vorba despre lipsa unei baze de date care să ofere un număr exact al turiştilor. Astfel, ministrul Mircea Titus- Dobre, reprezentantul Executivului Tudose, a lansat în dezbatere un nou proiect al Legii Turismului ce prevede, printre altele, înfiinţarea Sistemului Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR), bază de date ce va fi întocmită de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi care va stoca informaţii cu privire la turiştii care tranzitează ţara noastră şi la spaţiile de cazare existente. „SIEATR este un ansamblu al sistemelor şi mijloacelor informatice, asigurat de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, necesare pentru ţinerea evidenţei structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, de evaluare a activităţii turistice, de evaluare a circulaţiei turiştilor şi de furnizare a informaţiilor necesare instituţiilor publice”, se arată în proiectului de lege.
Astfel, pentru a funcţiona noul sistem gândit de ministrul Dobre, furnizorii de servicii turistice colectează următoarele date în fişa de anunţare a sosirii şi plecării turistului: numele şi prenumele, data naşterii, locul naşterii, cetăţenia, date referitoare la domiciliu cum sunt ţară, localitate, stradă, număr, date referitoare la actul de identitate precum seria şi numărul, data eliberării şi instituţia emitentă, statul emitent, codul numeric personal sau numărul personal de identificare, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul clientului, iar dacă există, vor fi furnizate şi informaţii cu privire la agenţia sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul de vacanţă. Toate aceste date vor fi transmise de către furnizorii de servicii turistice, urmând să fie prelucrate şi folosite la întocmirea SIEART şi păstrate o perioadă de cinci ani de la momentul transmiterii.
La împlinea unui termen de un an de la momentul recepţionării în SIEATR a datelor, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne asigură anonimizarea datelor prin secretizarea unor elemente care ar putea servi la identificarea directă a turistului, cum sunt numele şi prenumele acestuia, adresa, codul numeric personal, numerele de telefon şi adresele de e-mail, inclusiv cele ale altor turişti menţionaţi în datele despre cei care călătoresc împreună.

Baza de date a lui Dobre, o povară pentru turişti
Ideea ministrului Dobre, de a şti tot ce mişcă în turismul românesc, nu este contestată de nimeni, însă a stârnit nemulţumire în rândul turiştilor gândul că vor trebui să-şi lase toate datele la pensiunile şi hotelurile pe unde trec. „Şi până astăzi aveam obligativitatea de a completa nişte formulare acolo ude ne cazam, însă ideea de a da şi mai multe informaţii cu caracter personal pentru ca acestea să fie stocate pe o perioadă îndelungată, de câţiva ani, îmi displace. Eu, de exemplu, nu sunt adeptul reţelelor de socializare, nu scriu pe internet tot ce fac, aşa că aş aprecia ca oficialităţile române să ne respecte intimitatea”, declară reporterilor cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” Mariuska Ivoniac, turistă din Ucraina.
Nici proprietarii de pensiuni şi hoteluri nu se arată mai încântaţi de Legea „Big Brother” a turismului românesc, fiind de părere că vor avea multă bătaie de cap cu cei care le trec pragul. „Credeţi-mă că şi în momentul de faţă avem dificultăţi de a-i pune pe turiştii noştri să completeze toate câmpurile acelui formular clasic de cazare. Unii se grăbesc, altora le este lene şi, de cele mai multe ori, mulţi nu vor! Gândiţi-vă logic, chiar credeţi că toţi turiştii sunt dispuşi să-şi dea toate datele şi pe deasupra să spună şi cu cine stă, de exemplu într-o cameră...”, susţine Dragoş A., bucovinean care şi-a deschis larg porţile pensiunii sale pentru turiştii străini, de mai bine de şapte ani. Potrivit acestuia, proiectul de lege adus în atenţia opiniei publice de şeful Ministerului Turismului nu este decât „un artificiu prin care să se adune cât mai multe date despre noi, bune şi la alegeri şi la stabilirea preferinţelor de consum”.
Potrivit proiectului le lege, autorităţile competente să utilizeze datele cu caracter personal cuprinse în SIEATR sunt Ministerul Afacerilor Interne: Direcţia Generală Management Operaţional, Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale: Direcţia generală de informaţii a apărării şi Ministerul Public.
De remarcat faptul că observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise pe adresa Ministerului Turismului, termenul limită fiind de 20 zile de la publicarea anunţului pe site-ul Executivului, adică începând cu 24 august. Eva TRANDAFIR
* * *
Legea turismului, în momentul în care va fi adoptată, se va aplica tuturor formelor şi tipurilor de turism precum şi persoanelor fizice şi juridice care prestează servicii sau desfăşoară activităţi turistice, de agrement sau de călătorie.