Elena Udrea cere încetarea imediată a procesului de mare corupție

Apărarea Elenei Udrea invocă la Curtea de Apel București o cerere de încetare a procesului penal în dosarul de mare corupție Hidroelectrica, în care Elena Udrea este judecată și urma să fie audiată din Bulgaria.

Discuțiile privind decizia CCR se poartă în prezența, prin videoconferință, a instanței din Blagoevgrad, instanță care a primit dese solicitări de la Elena Udrea de eliberare din arestul provizoriu pe motiv că ar fi persecutată în România.

Defilare cu decizia CCR

Avocatul Veronel Rădulescu explică faptul că cererea poate conduce la oprirea audierii astfel că este prioritară.

„Prin notele formulate și transmise prin email, dar ajunse incomplet la dosarul cauzei, cerem să constatați în baza articolului i154 din Codul Penal intervenirea prescripției pentru toate faptele pentru care clienta mea este judecată.

Respectați decizia CCR privind neconstituționalitatea articolului 155 alineatul 1 din Codul penal referitoare la prescripția specială a răspunderii penale.

E adevărat că această decizie a CCR nu a fost publicată încă în MOf, dar constatați că faptele sunt prescrie încă din anul 2018, chiar și dinainte de a fi redactat rechizitoriul din acest dosar”, a explicat apărătorul.

„A fost emis acest comunicat care indică faptul că deși a existat o primă deciziei de reglementare a articolului privind prescripția specială nu s-au luat măsuri și Legiuitorul a ignorat efectele deciziei”, a mai explicat avocatul Elenei Udrea.

„Am luat la cunoștință că imediat după această decizie a CCR Guvernul a emis o OUG și a publicat în MOf acest caz, dar acesta e un act tardiv și nu repară viciul de neconstituționalitate. Dar, din 2018 până la acest OUG tardiv practic textul problematic nu a mai existat”, a conchis avocatul Elenei Udrea.

La final avocatul Rădulescu cere CAB să constate că este intervenită prescripția și să înceteze imediat procesul penal în cazul clientei sale.

În plus, un al doilea avocat al Elenei Udrea, Silvia Uscov, a invocat o excepție de neconstituționalitate a OUG prin care s-a reglementat articolul 155 privind prescripția specială ce a fost găsit ca fiind neconstituțional de către CCR.

Avocata a explicat faptul că OUG intrată în vigoare nu ar respecta referendumul consultativ pentru Justiție din 26 mai 2019 și că intră în conflict cu mai multe articole din Constituția României, astfel că ar putea fi de asemenea declarat neconstituțional de către CCR.

Judecătoarea de caz i-a dat cuvântul Elenei Udrea și i-a cerut să spună dacă este de acord cu avocații săi sau dorește să se continue judecata procesului.

„Eu sunt de acord și am speranța că de data aceasta se va aplica și în cazul meu o decizie a CCR, decizie care nu a fost respectată de către judecătorii ICCJ care nu au respectat astfel de decizii CCR care îmi erau benefice.

Dacă prin absurd veți ignora decizia CCR și veți respinge această cerere de încetare eu voi fi de acord să dau o declarație”, a spus Udrea, din Bulgaria.

Sub tunul DNA

La acest moment eu nu pot fi de acord cu o cerere care se bazează pe un comunicat de presă. Decizia CCR va avea efecte, nu un comunicat de presă.

Deci decizia va avea efecte atunci când va fi publicată în MOf. Până atunci orice alte discuții sunt irelevante.

Referitor la excepția de neconstituționalitate, exact așa cum au punctat chiar avocații, el nu este aplicabil, deci nu este relevanta sesizarea CCR cu această excepție.

Nici din perspectiva deciziei CCR din 2018 nu ar reprezenta o problemă din punctul meu de vedere. S-a născut practică judiciară. Chestiunile sunt vizate de decizia actuală, nu de cea din anul 2018.

Curtea urmează să decidă în privința cererii de încetare după publicarea în MOf a deciziei CCR. Tot atunci instanța va stabili și privind noua excepție de neconstituționalitate.

Contact

Curtea de Apel București, verifică, luni, ordinul european de anchetă emis în mega-dosarul de corupție al Elenei Udrea, „Hidroelectrica„, și dacă aceasta poate fi audiată prin video conferință în contextul în care dosarul se află la final, aceasta fiind una dintre ultimele proceduri.

La termenul anterior judecătorul de caz a anunțat, că au venit răspunsuri oficiale din Bulgaria privind locul exact de deținere al Elenei Udrea, respectiv o facilitate specifică din raionul Blagoevgrad iar astfel poate continua ordinul european de anchetă ce are ca obiect audierea acesteia prin video-conferință în mega-dosarul de corupție Hidroelectrica.

Atunci instanța a constatat că deși interpol nu a furnizat relații până la momentul judecății în sală la OEA au răspuns autoritățile bulgare prin intermediul Parchetului din Bulgaria.

Instituția a furnizat datele precise ale instanței sub jurisdicția căreia se analizează mandatul de extrădare dar și a locului de deținere.

Astfel, instanța bucureșteană este cu un pas mai aproape de a îndeplini procedura care ține de aproape două luni blocată finalizarea judecății în dosarul Hidroelectrica.

CAB reia dezbaterile în acest dosar în termen scurt, respectiv în 6 iunie când este posibil să poată fi conexiunea necesară pentru audierea fostului ministru.

Avocatul acesteia, Veronel Rădulescu, a explicat pentru STIRIPESURSE că termenele date de instanță sunt prea scurte și că e posibil să nu fie îndeplinite până în iunie procedurile pur tehnice necesare stabilirii conexiunii între instanța bucureșteană și cea bulgărească.

Dosar blocat de dreptul inculpatei

Este de amintit că fostul ministru Udrea a solicitat la finalul administrării probelor anchetatorilor DNA în acest dosar să fie audiată, cerere ce face parte din arsenalul inculpatului privind dreptul la apărare.

Pe parcursul procesului magistratul de la CAB i-a oferit în repetate rânduri posibilitatea Elenei Udrea de a da o declarație dar aceasta a arătat mereu că dorește să uzeze de acest drept după administrarea tuturor probelor testimoniale.

Astfel, la acest moment cazul Hidroelectrica stă blocat în dreptul Eleni Udrea de a da o declarație și în faptul că aceasta este „blocată„ în alt stat.

„Anchetă„ în Europa pentru drepturile lui Udrea

Curtea de Apel București a stabilit, în 9 mai, emiterea unui ordin european de anchetă în vederea identificării precise a locației în care se află încarcerată Elena Udrea pe teritoriul Bulgariei, pentru audierea acesteia prin videoconferință în mega-dosarul Hidroelectrica.

La termenul respectiv al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București, instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Mai precis, Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

- că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

- că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

- că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.