Magistrații își unesc forțele împotriva ordonanței care bagă SRI în dosarele penale: Solicitare adresată ÎCCJ și AvP pentru sesizarea CCR

Mai multe asociaţii ale magistraţilor solicită sesizarea CCR privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Solicitarea transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din Romania (APR) este adresată Avocatului Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
"În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de 'organ special de cercetare penală', atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia", se arată într-un comunicat transmis joi de asociaţiile de magistraţi.

Conform aceleiaşi surse, proiectul adoptat nu a corectat niciunul dintre viciile semnalate, astfel că se impune ca CCR să verifice compatibilitatea proiectului cu Constituţia.

UNJR, AMR, AJADO şi APR susţin, printre altele, că adoptarea OUG 6/2016 s-a făcut fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege adaugă organelor de cercetare penală şi "lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ceea ce extinde în mod neclar sfera persoanelor care dobândesc dreptul de a face cercetare penală, normele privind verificările modului în care sunt puse în executare mandatele de interceptare sunt lacunare şi neclare.

Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă, în 9 mai 2016.

Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".
ADVERTISING

Comunicatul integral al celor patru asociații:

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) solicita Avocatului Poporului si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016

In data de 16.11.2021, Camera Deputatilor a adoptat intempestiv, dupa 5 ani de lasare in nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Roman de Informatii statutul de „organ special de cercetare penala”, atribuind, astfel, unui serviciu de informatii secret, un rol activ in procesul penal, fapt de natura sa afecteze drepturile fundamentale ale cetatenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil.

Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticata dur, la data respectiva, de asociatiile de magistrati, care au invocat vicii grave de neconstitutionalitate si au cerut Parlamentului respingerea acesteia.

Proiectul de lege votat in 16.11.2021 nu a corectat niciunul dintre aceste vicii, in conditiile in care, in legea de aprobare a OUG nr. 6/2016 nu au fost facute modificari cu privire la dispozitiile ordonantei de urgenta.

In consecinta, UNJR, AMR, AJADO si APR atrag, din nou, atentia asupra problemelor de constitutionalitate ridicate de acest proiect de lege si solicita sesizarea Curtii Constitutionale, singura autoritate constitutionala in drept sa verifice compatibilitatea proiectului cu Legea suprema.

1. Proiectul de lege desemneaza Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, ca avand rolul „de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale”. De asemenea, „La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală”.

Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, despre care se vorbeste in ordonanta de urgenta, nu are o lege de fundamentare transparenta, care sa ii stabileasca in mod clar natura juridica, structura, functiile si modul de control, fapt ce il situeaza in afara principiului legalitatii.

„Menționarea acestei autorități în recentul act normativ nu înseamnă aducerea ei în legalitate în condițiile în care nu se cunoaște care este actul de înființare, sediul, statutul, regulamentul de funcționare, competențele până la momentul adoptării ordonanței de urgență, și nu numai, persoana care deține cea mai înaltă funcție, organigrama, etc. Nu este posibil ca un organism care va fi însărcinat cu derularea unei părți din actul de justiție (…), să rămână necunoscut, ca modalitate de înființare, administrare și reprezentare”, a atras atentia Asociatia Magistratilor din Romania, inca din anul 2016.

Reamintim ca prin Memorandumul privind starea justitiei, votat de 80% din adunarile generale ale judecatorilor de la instantele din tara, a fost solicitata „crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale”.

Departe de a rezolva aceasta problema, proiectul de lege legitimeaza o structura creata printr-un act clasificat ca secret de stat, intr-o modalitate ce sfideaza principiile statului de drept si democratia.

2. Serviciul Roman de Informatii dobandeste atributii de cercetare penala, fapt ce inseamna o indepartare de valorile europene si o intoarcere spre trecutul comunist.

„Vulnerabilitatile generate de amestecul atributiilor serviciilor de informatii cu cele ale cercetarii penale au fost sesizate inca din 2006, intr-un raport intocmit de expertii Comisiei Europene. Acestia au subliniat ca nu exista niciun control asupra modului in care SRI, folosindu-se de structura sa strategica, colecteaza informatii despre investigatii si, daca este asa, cum foloseste aceste investigatii”, a aratat UNJR in comunicatul din martie 2016.

Aceasta veche vulnerabilitate este acum mult agravata. Dubla subordonare a ofiterilor de informatii, creata prin ordonanta de urgenta, fata de procuror, pe de-o parte, şi fata de superiorii din SRI, pe de alta parte, va crea probleme legate atat de securitate, cat si de dreptul la un proces echitabil.

Atribuirea dreptului de a face acte de cercetare penala unui serviciu secret ne duce inapoi in era comunista si compromite independenta anchetelor si, implicit, independenta justitiei.

Adoptarea prin lege a acestei prevederi conduce la pierderea progreselor înregistrate în ultimii 26 ani, împotriva concepțiilor și practicilor unui stat totalitar, cum a fost cel anterior anului 1989, întemeiat pe organe de forță.

3. Adoptarea OUG nr. 6/2016 s-a facut fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii

Era vineri, aproape de miezul noptii, cand ministrul justitiei de atunci, Raluca Pruna, a tinut o conferinta de presa in care explica cum a ajuns Guvernul Ciolos la concluzia sa faca SRI „organ de cercetare penala speciala”, cum era fosta Securitate comunista.

Graba cu care a fost adoptata aceasta ordonanta a ridicat semne de intrebare referitoare la existenta avizului Consiliului Superior al Magistraturii, iar datele furnizate ulterior au dovedit ca, la momentul adoptarii si publicarii in Monitorul Oficial, nu exista acest aviz.

Ordonanta de Urgenta nr. 6/2016 a fost adoptata in noaptea de vineri, 11 martie 2016, si publicata in Monitorul Oficial din data de 14 martie 2016. Cererea, cu completarile finale, de avizare, precum si propunerile legislative facute de Ministerul Justitiei, au fost trimise la CSM in data de 9 martie 2016. La 11 martie 2016, Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta care a devenit OUG nr. 6/2016.

Abia ulterior, in data de 24 martie 2016, dupa ce OUG nr. 6/2016 deja a fost adoptata de Guvern si publicata in Monitorul Oficial, la cererea Comisiei juridice din Senat, Plenul CSM, prin Hotararea 326, a avizat favorabil propunerile de modificari legislative cerute de aceasta Comisie a Senatului.

„In contextul in care atat SRI cat si Parchetul General isi justifica protocolul de cooperare comun semnat in iarna lui 2016 pe OUG 6/2016, este bine de stiut ca ordonanta de urgenta, prin care SRI a devenit “organ de cercetare penala speciala” (…), a fost adoptata de Guvernul Ciolos fara sa aiba avizul CSM. CSM a avizat ordonanta abia ulterior, la cererea Parlamentului si dupa ce OUG 6/2016 deja fusese publicata in Monitorul Oficial si trimisa Parlamentului. Lipsa avizului CSM anterior adoptarii ordonantei si publicarii in Monitorul Oficial reiese atat din parcurgerea documentelor privind OUG 6/2016, care se gasesc pe site-ul Camerei Deputatilor si Senatului, cat si este confirmat de un raspuns oficial pe care l-am primit de la CSM pe acest subiect”, a scris jud. Florica Roman in august 2018, actualmente președinta AJADO.

4. Proiectul de lege adauga organelor de cercetare penala si „lucratori specializati din cadrul politiei”, ceea ce extinde din nou – in mod neclar – sfera persoanelor care dobandesc dreptul de a face cercetare penala.

Codul de Procedura Penala vorbeste despre organe de cercetare penala speciale, o categorie mult mai restransa decat a lucratorilor specializati din cadrul politiei, aceasta din urma incluzand si lucratorii din structurile de informatii ale Ministerului de Interne. Cu alte cuvinte, se deschide o noua poarta pentru interferenta altor servicii de informatii in actul de judecata.

5. Normele privind verificarile modului in care sunt puse in executare mandatele de interpretare sunt lacunare si neclare, legiuitorul derobandu-se de obligatia de a stabili el insusi obiectul controlului, procedura de efectuare sau consecintele acestuia.

Potrivit proiectului de lege : „(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Stabilirea tuturor procedurilor de verificare prin acte infralegale contravine, insa, flagrant principiului legalitatii, avand in vedere ca, prin natura lor, supravegherile tehnice aduc atingere drepturilor si libertatilor fundamentale.

In mod constant, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a decis ca astfel de reglementari trebuie stabilite la nivel de lege, si nu la nivel de acte administrative.

Cele cinci puncte, prezentate succint si doar cu titlu exemplificativ, sustinute cu argumente concrete, de UNJR, AMR, AJADO, APR, pe parcursul ultimilor ani, releva gravele carente de neconstitutionalitate ale proiectului de lege ce aproba OUG nr. 6/2021, acesta punand in pericol independenta justitiei, buna desfasurare a procesului penal, drepturile si libertatile cetatenesti.

Ca atare, UNJR, AMR, AJADO si APR solicita Avocatului Poporului si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale cu obiectia de neconstitutionalitate privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 6/2016.

UNJR, AMR, AJADO, APR,

prin jud.Dana Gîrbovan, prin jud.dr.Andreea Ciucă, prin jud.Florica Roman, prin proc.dr.Elena Iordache