Parchetul General: Magistratii nu pot fi lucratori operativi acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informati

 Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitei arata ca protocolul cu SRI privind interceptarile din dosarele penale a incetat dupa decizia din 2016 a Curtii Constitutionale, precizand ca activitatile din acest protocol s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale potrivit carora magistratii nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, noteaza News.ro.

Precizarile au fost facute de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ), vineri, dupa ce in presa au aparut informatii ca intr-o sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a spus ca a existat un protocol secret intre magistrati si ofiterii de informatii, pentru constituirea unor echipe mixte care sa colaboreze la constituirea unor dosare.

"Pentru buna colaborare interinstitutionala se pot incheia protocoale in care sa fie stipulate aspecte care sa conduca la indeplinirea scopului si obiectivelor asumate de catre partile semnatare, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente. In acest context, protocolul dintre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii, ce a constituit obiectul unor materiale de presa, cuprindea regulile de realizare a cooperarii in baza cadrului legal, ce reglementeaza competentele fiecareia dintre institutiile semnatare", arata PICCJ.

Potrivit sursei citate, protocolul si-a incetat efectele in momentul publicarii Deciziei nr. 51/2016 a  Curtii Constitutionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informatii sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica emise in dosare penale, mai putin in cele privind infractiuni de terorism si contra securitatii nationale.

"Echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica emise de instanta", a precizat PICCJ.

Sursa citata a adaugat ca derularea activitatilor prevazute in protocol s-a facut cu respectarea dispozitiilor articolului 7 din Legea 303/2004, "ce prevad o interdictie conform careia magistratii nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii".

"Dupa decizia Curtii Constitutionale, realizarea in continuare a acestor metode speciale de supraveghere prin echipe operative, ar fi fost in afara cadrului legal", a precizat PICCJ.

Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004, "judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii", iar incalcarea acestor dispozitii "conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror".

Acestia sunt obligati sa completeze, anual, o declaratie, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justitiei, realitatea acestor declaratii.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a publicat recent un document al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii vizand relatia dintre serviciile de informatii si justitie, din care ar rezulta ca CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor "persoane corupte" in functii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Documentul, care dateaza din 16 februarie 2016, este un raspuns oficial al CSAT catre UNJR, referitor la extinderea competentelor SRI in zona justitiei.

UNJR a semnalat si ca existenta echipelor mixte SRI - procurori nu ar avea nicio baza legala.

"In privinta relatiei dintre parchete si serviciile de informatii, CSAT a precizat ca relatiile de cooperare interinstitutionala s-au materializat in "constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmarire penala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional"", spun judecatorii.

Ei reamintesc ca existenta echipelor mixte SRI-procurori a fost anuntata inca din mai 2014 de presedintele Traian Basescu, iar la bilantul DNA pentru 2015 a fost confirmata de directorul SRI, Eduard Hellvig.

"Pentru lamurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat institutiilor implicate informatii privind componenta, competenta, modul de actionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost insa respinse, pe motiv ca informatiile legate de acestea sunt clasificate", a mai aratat UNJR.