Hormonii estrogeni protejeaza femeile de boli cardiovasculare

În multe tari, bolile cardiovasculare sint cele mai frecvente ca incidenta, morbiditate si mortalitate. Incidenta este cu atit mai mare cu cit cresc factorii de risc. Cele mai frecvente sint hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica in toate formele ei – infarct miocardic, angina pectorala, aritmii cardiace sau insuficienta cardiaca si toate bolile arteriale periferice. Factorii de risc care duc la aparitia bolilor de inima sint majori si minori. Cei majori sint fumatul, cresterea tensiunii arteriale, cresterea nivelului de colesterol si de trigliceride, diabetul zaharat. Dislipidemiile si hipertensiunea se asociaza frecvent cu diabetul. Factorii minori sint in numar de circa 30, cumulati. Printre acestia sint ereditatea, stresul, sedentarismul, obezitatea, cresterea acidului uric in singe (care poate duce si la guta), cresterea fibrinogenului in singe (poate determina boli neurologice), tipul de personalitate. De exemplu, tipul A, adica omul combativ, energic este cel mai predispus la risc de accidente coronariene de la virste tinere, de 20-25 ani.
Hipertensiunea arteriala, angina pectorala si infarctul miocardic sint cele mai des intilnite afectiuni cardiovasculare. Oamenii maninca alimente grase, sarate, ceea ce determina declansarea sau agravarea bolii. In tara noastra se consuma cite 12 g sare/zi pe cap de locuitor, necesarul fiind de doar 3-4 g. Daca s-ar reduce consumul de sare, de alcool si de grasimi animale, riscurile de producere a neoplaziilor si de crestere a tensiunii arteriale ar fi mai reduse. Miscarea contribuie si ea la scaderea riscului recidivelor sau a agravarii acestor boli.
Angina pectorala este efectul alterarii arterelor coronare. Durerea anginoasa apare, in special, la barbatii de 40-45 de ani, care sint predispusi si la ateroscleroza. Femeile, in schimb, sint protejate pina la menopauza de bolile cardiovasculare, inclusiv de angina, datorita nivelului ridicat al hormonilor, in special al estrogenilor. Durerea anginoasa este in piept dar poate iradia spre umar, brat – pina la ultimele doua degete ale miinii stingi – dar si spre mandibula sau spre spate. Durerea dureaza doar 1-2 minute si cedeaza la administrarea de Nitroglicerina. Persoanele obeze in regiunea abdominala sau cele stresate pot acuza astfel de dureri. De regula, criza de angina pectorala apare in plin efort dar au existat cazuri si in stare de repaus. Spre deosebire de angina, infarctul miocardic are intensitate crescuta, dureaza pina la jumatate de ora si nu cedeaza la medicamente, decit la cele intravenoase. De retinut ca unele medicamente, ca Viagra sau alte excitante fizice sau psihice, pot da crize anginoase sau chiar infarct miocardic.