O anchetă a Cuții de Conturi confirmă acuzațiile antivacciniștilor: În pandemie a fost penurie de medicamente

Dimensiune font:

| 23-10-2023 16:35

Curtea de Conturi a României a realizat auditul ”Gestionarea resurselor de medicamente în perioada pandemiei”, iar concluzia specialiştilor a fost că Ministerul Sănătăţii s-a preocupat constant de asigurarea resurselor necesare, însă unele acţiuni au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra pacienţilor şi spitalelor. De asemenea, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere, ceea ce a dus la suprasolicitarea unităţilor medicale.

Ministerul Sănătăţii a cumparat, în funcţie de disponibilităţile de pe piaţă, cinci antivirale, în valoare de 1.242.421 mii, 73% fiind Redemsivir. ”În cadrul unei misiuni de audit al performanţei privind asigurarea unităţilor sanitare cu medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19, Curtea de Conturi a evaluat modul în care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienţilor.

Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici”, a transmis, luni, într-un comunicat de presă. Curtea de Conturi. Sursa citată a precizat că centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, ”ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti”.

”Cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii”, a mai transmis sursa citată. Curtea de Conturi notează că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziţia medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achiziţiilor efectuate.

”Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor. De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament”, a mai transmis Curtea de Conturi.

Potrivit instituţiei, ”modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Minister pentru tratarea pacienţilor Covid-19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19”.

”În contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate. La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, se mai arată în comunicatul de presă.