Ce joburi cred românii că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi. Topul clasamentului, condus de preoţi

Mai mult de jumătate dintre români cred că este posibil ca postul lor să fie înlocuit de roboţi şi automatizare mai devreme sau mai târziu, dar există şi meserii sigure, ce nu pot fi automatizate, precum cea de preot, artist sau psiholog, arată un studiu Bestjobs.

 

 În acelaşi timp, există şi slujbe pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboţi, cea de funcţionar public fiind în topul preferinţelor.
12% dintre români se tem că robotizarea şi automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alţi 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puţin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinşi că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.

Trei din cinci români cred că robotizarea şi dezvoltarea aplicabilităţii inteligenţei artificiale vor conduce la o creştere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilităţi ridicate (high-skilled) faţă de joburile care cer abilităţi reduse (low-skilled). Totodată, circa şapte din zece angajaţi români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea şomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilităţi reduse, dar şi la creşterea decalajului între salariile mici şi cele mari şi, implicit, la accentuarea inegalităţii sociale.

În general, doi din cinci români cred că roboţii şi inteligenţa artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană şi doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situaţia va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.

Totuşi, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboţi, în ordinea opţiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist - pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), poliţist 15,38%, şofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curăţenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).

Sunt însă şi joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboţi, anume funcţionar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curăţenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), şofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), poliţist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) şi, pe ultimul loc, profesor (1,2%).

Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă sau standardizată şi de creaţie/conducere în egală măsură, iar alţi 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă sau standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfăşoară muncă de creaţie sau conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligenţa artificială.

Totuşi, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activităţile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operaţiuni repetitive, 16% consumă zilnic între 2 şi 4 ore, iar alţi aproape 16%, chiar şi mai mult.

În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajaţi (61,5%) spun că le sunt folosite doar parţial capacităţile profesionale şi ar putea face mai mult. Mai puţin de o treime (31,5%) cred că abilităţile lor sunt folosite la întreaga capacitate, în timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacităţile lor profesionale.

Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulţi angajaţi români văd un aliat în tehnologie şi consideră că robotizarea şi automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebaţi care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboţi/automatizare (45,3% dintre respondenţi). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente şi să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede şi mai uşor, iar alţi 21% ar face mai puţine greşeli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenţi au declarat că roboţii/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.

Creşterea rolului roboţilor şi inteligenţei artificiale în piaţa muncii îi determină deja pe aproape jumătate dintre respondenţi să îşi dezvoltă abilităţi multiple, astfel încât să îşi poată schimba uşor jobul/domeniul profesional, dar şi abilităţile de a opera cu tehnologia. Alţi 41% spun că sunt într-un proces continuu de învăţare şi specializare care îi ajută să-şi crească nivelul de expertiză în domeniul în care activează şi să reducă riscul de a fi înlocuiţi de inteligenţă artificială. Alţi aproape 3 din 10 au afirmat că se respecializează pentru o poziţie care cred că nu are şanse să fie înlocuită de roboţi, în timp ce 14% încearcă şi să ajungă într-o poziţie de management, pentru a fi astfel mai greu de înlocuit. Doar 17% dintre respondenţi nu fac nimic pentru a câştiga teren în faţa robotizării şi automatizării.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15 mai - 5 iunie 2019, pe un eşantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban. MEDIAFAX.RO