Sute de ieșeni neglijenți și agresivi și-au pierdut copiii, anul trecut

 * aproape 900 de minori au fost abuzați, la Iași, în ultimul an* cele mai întâlnite situații au fost cele de neglijență din partea părinților sau a persoanelor care ar fi trebuit să aibă grijă de minori, asistenții sociali intervenind, anul trecut, în cazul a 370 de copii care nu erau îngrijiți corespunzător * pentru 242 dintre minori s-a impus măsura scoaterii din familie sau înlocuirea măsurii de protecție

Statistici sumbre la nivelul județului Iași. Sute de minori sunt abuzați în fiecare an și ajung în centrele de protecție socială cu diferite traume care cu greu pot fi descrise în cuvinte. Iar legislația din România ar trebui înăsprită când vine vorba de abuzul asupra minorului, spun specialiștii. De ce? Pentru că numărul acestor abuzuri nu reflectă nici pe departe realitatea, cazurile fiind cu mult mai multe decât cele raportate.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași a preluat nu mai puțin de 892 cazuri de copii care au suferit diferite forme de abuz. Cele mai întâlnite situații au fost cele de neglijență din partea părinților sau a persoanelor care ar fi trebuit să aibă grijă de minori, asistenții sociali intervenind, anul trecut, în cazul a 370 de copii care nu erau îngrijiți corespunzător. „Pentru 242 dintre minori s-a impus măsura scoaterii din familie sau înlocuirea măsurii de protecție: în servicii de tip familial pentru 93 de copii, în asistență maternală 90 de minori, iar în plasament familial 59”, a declarat Tiberiu Bantaș, purtător de cuvânt DGASPC Iași.

Spre deosebire de anii trecuți, abuzurile sexuale au crescut cu 16%, anul trecut fiind înregistrate 143 de cazuri, la Iași.

La nivel național, studiile arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Cei care lucrează în domeniul social spun că abuzurile sexuale sunt dificil de identificat. „Considerăm că societatea românească trebuie să se schimbe în raport cu acest fenomen invaziv al abuzului comis asupra copiilor. Ea trebuie să-și clădească instrumentele juridice și instituționale necesare descurajării oricăror forme de tolerare a abuzurilor fizice, emoționale ori sexuale asupra copiilor. Nu doar la nivelul familiei, ci și cu privire la modul în care autoritățile, instituțiile în care se regăsesc copiii și instanțele judecătorești înțeleg să aplice legea. Toate statele europene privesc copilul, drepturile și interesele lui ca priorități fundamentale, cu programe și acțiuni concrete și nu doar declarativ, cum se întâmplă adesea în România”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele Salvaţi Copiii România.

Totodată, s-a subliniat faptul că minorii au fost expuși imaginilor cu caracter sexual, internetul reprezentând mediul care vulnerabilizează copiii în cea mai mare măsură din această perspectivă (26%), urmat de televizor (23%).

Abuzurile fizie și psihice, la ordinea zilei!

Bătaia este, încontinuare, cea mai frecventă formă de a-i educa pe minori, dovadă fiind numărul mare de cazuri înregistrate în centrele de protecția copilului. La Iași au fost abuzați fizic 134 de copii, alți 222 suferind abuzuri psihice.

Un studiu făcut la nivel național a încercat să scoată la iveală metodele prin care se face educație în România. În ceea ce privește lovirea cu mâna, observăm că un copil din zece (10%) se confruntă cu această formă de abuz fizic des sau foarte des. Îngrijorătoare sunt pedepsele care presupun punerea în genunchi a copiilor (5%), arsurile provocate cu diverse obiecte (țigara, fierul de călcat sau apă clocotită) (1%) și internarea în spital ca urmare a bătăii (1%). Retragerea privilegiilor este metoda de disciplinare preferată a părinților (57%), iar jumătate dintre aceștia consideră oportună folosirea agresiunilor verbale. 56% dintre părinți au declarat că își pedepsesc copiii dacă greșesc, iar 44% au afirmat că nu apelează niciodată la pedeapsă. În cazurile fericite, pedepsele înseamnă restricționarea accesului la telefonul mobil (22%), restricționarea ieșirilor la joacă, afară, cu prietenii (7%) sau a accesului la calculator/tabletă/internet (8%) și la televizor (5%) sau mustrări verbale, ceartă (5%). 

Ruxandra CAȘU