Astăzi se împlinesc 9 ani de la incendiul din clubul Colectiv

Două evenimente au marcat în acest an domeniul sănătății: În primavară, Ministerul Sănătății aproba un Ordin despre care medici și supraviețuitori ai incendiului din 2015 spun că permite ca structurile medicale existente în România să devină secții pentru mari arși prin coborârea standardelor pe hârtie, „din pix”. Fără a avea resursele și performanța medicală necesare îngrijirii acestor pacienți. În luna iunie, al doilea dosar Colectiv – cel care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spital acuzați că nu au transferat răniții în străinătate – a fost clasat de procurori.
BILANȚUL COLECTIV
64 de tineri au murit în urma incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015 – 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață. În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.
În cei 9 ani nu numai că nu s-a schimbat mai nimic, dar aproape că nici nu se mai vorbește despre asta, subliniază, cu tristețe, Eugen Iancu, în dialogul cu HotNews: „Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv. Ne caută din ce în ce mai puțină lume. Nici nu se mai comunică ce se întâmplă (cu pacienții arși – n.red.). Săptămâna trecută, un tânăr s-a electrocutat la Iași. Nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu el. A fost transferat? Nu a fost transferat?”
Eugen Iancu și-a pierdut fiul de 22 de ani – Alexandru –  după incendiul de acum 9 ani. Alexandru Iancu a murit la 3 săptămâni de la incendiu, la Spitalul Sf. Ioan din București, cu 5 infecții nosocomiale în corp, potrivit tatălui său. A fost a 59-a victimă.
După moartea fiului său, Eugen Iancu a înființat Asociația Colectiv GTG 3010, care și-a propus să monitorizeze anchetele care au urmat tragediei și să îi sprijine pe supraviețuitori. Și-a dorit, inclusiv, să construiască un centru pentru tratarea arșilor din donații, când a văzut că autoritățile nu o fac.