10 tari isi unesc fortele pentru a proteja pestii migratori din Dunare

Zece tari europene - Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria si Ucraina - isi unesc fortele intr-un proiect cofinantat de Uniunea Europeana pentru conservarea pestilor migratori pe cale de disparitie din bazinul Dunarii.
 

 Potrivit unui comunicat de presa remis luni Ziare.com de WWF-Romania, proiectul este lansat oficial azi si se numeste "Measures", principalele obiective fiind identificarea si imbunatatirea accesului la zone naturale si promovarea crearii de coridoare ecologice.

"Dunarea gazduieste unele dintre cele mai importante populatii de sturioni si alte specii de pesti migratori (cum sunt scrumbia, mreana, scobarul etc.) . Bulgaria si Romania detin singurele - inca - populatii viabile de sturioni salbatici din Uniunea Europeana. Aceste populatii s-au confruntat cu un declin dramatic in ultimele decenii din cauza barierelor provocate de om.

Aceste bariere, cum ar fi barajele sau centrarele hidroelectrice, fragmenteaza zonele naturale ale pestilor migratori, ceea ce face imposibil ca pestele sa se deplaseze in amonte sau in aval pentru a se reproduce sau a ajunge la locurile de hrana.

Pe termen lung, aceste bariere, impreuna cu alte activitati umane, cum ar fi pescuitul excesiv, poluarea si distrugerea habitatelor, vor duce la disparitia speciilor, cu exceptia cazului in care se iau masuri acum", se arata in documentul citat.

Proiectul isi propune sa puna bazele crearii de coridoare ecologice prin identificarea habitatelor-cheie si prin initierea masurilor de protectie transfrontaliera de-a lungul Dunarii si a principalilor afluenti ai acesteia.

Conform sursei citate, pe parcursul celor 3 ani de implementare, actiunile inovatoare se vor concentra pe urmatoarele:

cartarea si identificarea habitatelor-cheie, urmata de elaborarea si testarea metodologiei de cartare a habitatelor pestilor migratori;
elaborarea unei strategii armonizate pentru restabilirea coridoarelor verzi si sprijinirea implementarii in viitoarele planuri de gestionare;
repopularea a doua specii native pentru conservarea structurii lor genetice in Dunarea mijlocie din Ungaria (Acipenser ruthenus) si in Dunarea inferioara din Romania (Acipenser gueldenstaedtii), in vederea stabilirii unei retele de repopulare concertata a speciilor tinta si a elaborarii unui manual pentru functionarea facilitatilor de reproducere care sa asigure viitorul necesar pentru repopulare;
implementarea Sistemului Informational MEASURES pentru a facilita accesul expertilor, factorilor de decizie si publicului larg la informatiile relevante;
oferirea unor experiente concrete pentru a fi incorporate in planurile viitoare de politici si de management, astfel incat gestionarea viitoare a siturilor relevante, care includ coridoarele ecologice, sa fie una durabila.

Documentul mai precizeaza ca Dunarea si afluentii sai reprezinta rute principale de migratie pentru sturioni si alte specii migratoare, cum ar fi mrenele si scobarii.

"Aceste specii sunt bioindicatori excelenti ai eficacitatii coridoarelor ecologice datorita nevoilor lor specifice in timpul ciclului lung de viata. Lucrul acesta este valabil mai ales pentru sturioni, care migreaza de obicei pe distante lungi si reprezinta o parte importanta a patrimoniului natural al intregii regiuni a Dunarii.

Declinul lor dramatic in ultimele decenii a devenit o problema de importanta majora, documentata de tarile dunarene si de Comisia Europeana", se mai arata in comunicat.

"Dunarea este o linie vitala in Europa care leaga bioregiuni, economii si culturi importante. Asigurarea biodiversitatii este fundamentala pentru dezvoltarea umana, iar raurile sunt unul dintre cele mai amenintate ecosisteme de pe glob.

Proiectul nostru contribuie la aceste provocari in special pentru fluviul Dunarea in rolul sau de coridor ecologic important care leaga siturile de patrimoniu natural si un grup de organisme cheie pentru un viitor durabil al fluviului, pestii migratori, inclusiv speciile de sturioni", a declarat Thomas Heins de la Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte ale Vietii din Viena, citat in comunicat.

ziare.com