Opt motive ca să vizitezi Berlinul

Berlinul a trecut prin transformãri majore în ultimii 100 de ani, în momentul de faţã el înflorind tot mai mult în fiecare zi, datoritã faptului cã nu mai este divizat. Oraşul este o destinaţie turisticã încântãtoare ce aşteaptã cu braţele deschise vizitatorii din toatã lumea. Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, cea mai mare parte a Berlinului a fost reconstruitã, restauratã şi revigoratã, capitala Germaniei prezentând astãzi o arhitecturã extraordinarã, o îmbinare perfecta între nou şi vechi deopotrivã.

Câte ceva despre...

Berlin este capitala şi cel mai mare oraş al Germaniei, având aproximativ 3,4 milioane de locuitori şi acoperind o suprafațã de circa 892 kilometri pãtraţi. El este traversat de râurile Spree şi Havel. Berlinul este în acelaşi timp şi unul din cele 16 landuri federale ale ţãrii, având guvern de land propriu, numit Senat, prim-ministru (de land), constituție proprie şi alte prerogative ale unui stat (land). Poziția sa pe hartã este similarã unei insule ce este înconjuratã complet de landul Brandenburg.

Berlinul a fost capitala Germaniei între 1871 şi 1945, recãpãtându-şi acest statut în 1990, odatã cu reunificarea Germaniei şi a aderãrii fostei Republici Democrate Germane (RDG) la Republica Federalã Germania (RFG).

În cadrul celui mai mare proiect arhitectural din Europa de dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, Berlinul pur şi simplu a renãscut. Cel mai mare proiect realizat dupã 1945 este Potsdam Platz, dar construcţia reprezentativã cea mai recentã este Reichstag-ul. Arhitectul britanic Lord Foster a adãugat sediului parlamentului german o cupolã impozantã de sticlã, ce simbolizeazã noua transparenţã din politica germanã, o politicã a unei naţiuni ce nu are nimic de ascuns şi încearcã sã se distanţeze de fantomele trecutului.

Pe lângã aceste construcţii noi, oraşul impresioneazã prin farmecul istoric – de la vechile strãzi ale Berlinului de Est, care dupã 50 de ani sunt restaurate treptat, pânã la arhitectura de înaltã clasã a Museumsinsel and Unter den Linden şi la Parcul Tiergarten.

Contrar pãrerii generale potrivit cãreia capitala Germaniei este foarte rigidã şi ancoratã în trecut, Berlinul este, în realitate, un oraş foarte dinamic şi care ţine pasul cu tendinţele mondiale. Aici existã o sumedenie de magazine de unde pot fi achiziţionate cele mai noi creaţii în materie de modã, putând concura la acest capitol cu oraşe precum Parisul, Milano sau Barcelona.

Principalele atracţii turistice

Poarta Brandenburg – Este o poartã monumentalã, construita în secolul al XVIII-lea, ca simbol al pãcii. În timpul Rãzboiului Rece, când poarta se afla chiar pe graniţa dintre Est şi Vest, a devenit un simbol al oraşului divizat. Dupã cãderea Zidului Berlinului, Poarta Brandenburg a devenit simbolul Berlinului reunificat. Construcţia a fost proiectatã de arhitectul Carl Gotthard, la solicitarea Împãratului Wilhelm al II-lea. Proiectul porţii de 65 de metri lãţime şi 28 de metri înãlţime a avut ca sursã de inspiraţie Propylaea, poarta de la Acropole din Atena. Poarta Brandenburg a fost construitã între anii 1778 şi 1781, în locul unei alte porţi mai vechi. Ea a fost decoratã cu basoreliefuri ce reprezintã scene din mitologia greacã, fiind nevoie de patru ani pentru ca acestea sã fie complet terminate.

Zidul Berlinului – A fost construit de guvernul Republicii Democrate Germane pentru a-i împiedica pe germanii din est sã fugã spre Germania Federala, însã o mare parte a lui a fost demolatã de când graniţa dintre est şi vest a fost deschisã, în 1989. În ziua de 12 august 1961, autoritãţile est germane au decis sã închidã frontiera cu sectoarele vestice ale Berlinului, aceastã mãsurã fiind o barierã de protecţie anti-fascistã, menitã sã protejeze estul de agresiunea vest-germanã. Pe 9 noiembrie 1989, restricţiile de cãlãtorie au fost ridicate, iar oamenii au invadat pur şi simplu Berlinul de Vest.

Marea majoritate a zidului a fost dãrâmatã de atunci, dar unele pãrţi au rãmas încã în picioare. Cea mai cunoscutã parte a zidului are o lungime de 1.316 metri şi este numitã „Galeria esticã”. Aceasta se gãseşte între Warschauer Strasse şi Ostbahnhof şi conţine 106 picturi. Alte porţiuni mai mici ale zidului pot fi gãsite la Centrul Memorial din Bernauer Strasse, la Potsdamer Platz, la Reichstag, Invaliedenfriedhof Bornholmer Strasse, Nieder-kirchner Strasse şi Zimmerstrasse.

Reichstag – Sediul Parlamentului German (Bundestag) este unul dintre cele mai importante obiective turistice şi istorice din Berlin. Clãdirea Parlamentului, situatã în apropierea Porţii Brandenburg, a fost ridicatã între anii 1884-1894, fiind finanţatã în principal cu bani din Franţa, obţinuţi în urma rãzboiului câştigat de Prusia în 1871. Construcţia în stil neo-renascentist are 137 de metri lungime şi 97 de metri lãţime şi a fost realizatã dupã proiectul arhitectului Paul Wallot, selectat din peste 180 de candidaţi. Dupã unificarea Germaniei, s-a hotãrât mutarea Bundestag-ului de la Bonn la Berlin, aceastã decizie fiind urmatã de o nouã renovare a clãdirii, începutã în 1995 şi finalizatã în 1999. Un proiect al lui Sir Norman Foster a fãcut ca un dom de sticlã sã fie adãugat deasupra sãlii plenare. Deşi la început a fost subiectul unor controverse, domul a devenit una dintre cele mai reprezentative imagini ale Berlinului. Din aprilie 1999, Reichstag-ul este din nou gazdã pentru Bundestag. O parte a clãdirii este deschisã publicului, turiştii fiind duşi pe acoperiş de un lift, de acolo ei putând urca pe dom prin intermediul unei scãri în spiralã.

Insula Muzeelor – Acest spaţiu din Berlin a primit din partea UNESCO statutul de membru al Patrimoniului Universal. Insula Muzeelor a fost proiectatã pentru a fi un sanctuar al artei şi ştiinţei, cele cinci instituţii incluse fiind localizate între Kupfergraben şi râul Spree. Grupul extraordinar de muzee a fost început de Regele Frederich Wilhelm al III-lea, care a fãcut posibilã construcţia Muzeului Regal în 1830 – astãzi Altes Museum (Vechiul Muzeu). Clãdirea a fost construitã pentru a permite publicului larg sã vadã comorile artistice regale ale Germaniei.

Insula a fost conceputã abia în jurul anului 1840, când Fredrich August Stuler a propus crearea unui centru cultural pe insulã, ideea sa fiind apreciatã de toatã lumea. În 1859, Muzeul Nou a fost terminat pentru ca mai târziu, în 1876, sã fie finalizatã şi Vechea Galerie Naţionalã. Muzeul Kaiserului Friedrich (astãzi Muzeul Bode) a fost adãugat în anul 1904, iar ultimul muzeu – Pergamon – a fost terminat în 1930.

Palatul Charlottenburg – Este un frumos palat în stil baroc, zidit în 1695 la ordinul Regelui Friedrich Wilhem I, ca reşedinţã de varã pentru soţia sa, Regina Sophie Charlotte. Camerele regale sunt deschise vizitatorilor, printre cele mai frumoase încãperi numãrându-se Galeria de Stejar, decoratã cu grinzi de stejar şi picturi în ulei. Galeria de Porţelan conţine o sumedenie de oglinzi şi expune porţelanuri chinezeşti. Alte camere interesante sunt Sala Albã, Galeria de Aur în stil rococo şi Galeria Romanticilor, unde este expusã o colecţie de tablouri ce dateazã din perioada romanticã germanã.

Piaţa Gendarmenmarkt – Este consideratã de mulţi a fi cea mai frumoasã piaţã din Berlin. Flancatã de bisericile gemene Deutscher Dom şi Französischer Dom, piaţa are în centru capodopera neoclasicã a lui Karl Friedrich Schinkel, Konzerthaus, considerat unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru gãzduirea de concerte muzicale şi spectacole de operã.

Catedrala din Berlin – Berliner Dom este o catedralã în stil baroc, situatã pe Insula Muzeelor, ce a fost ridicatã în perioada 1894-1905. Unul dintre punctele de atracţie din interiorul bisericii este orga construitã de Wilhelm Sauer în anul 1905, din peste 7.000 de tuburi.

Parcul Tiergarten – Berlin este un oraş în care spaţiile verzi nu sunt deloc neglijate, iar Parcul Tiergarten este o oazã de verdeaţã ce acoperã peste 250 de hectare. Tiergarten este locul unde berlinezii şi turiştii vin sã se relaxeze departe de viaţa tumultuoasã a metropolei.