Un topor din perioada Cucuteni, descoperit la Neamţ

Un topor datând din perioada Cucuteni, din urmă cu mai bine de 6000 de ani, dar şi mai multe fragmente de vase, din aceeaşi perioadă, au fost descoperite de un pasionat de detecţie, la marginea unei comune din judeţul Neamţ.
Marius Irimia caută artefacte de mai bine de şase ani. La sfârşitul săptămânii trecute, acesta a plecat cu detectorul de metale în comuna Mărgineni. După scurt timp, a descoperit un topor în formă de cruce. „Am avut norocul şi onoarea să descopăr un artefact foarte vechi şi foarte valoros din punct de vedere arheologic. Este vorba despre un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt, din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoliticului de pe teritoriul ţării noastre. Chiar dacă, la prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnăcop miniatural, povestea lui este una fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6000 de ani”, a explicat Marius Irimia, în postarea de pe o reţea de socializare, unde a anunţat descoperirea făcută.
Potrivit bărbatului, în comunităţile eneolitice „acest tip de topor este considerat un simbol al puterii, fie ca simbol individual (însemn al puterii şefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al întregii comunităţi”. „Era un obiect de valoare şi de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase (ritualul de jerfire a unor animale)”, susţine bărbatul.
Marius Irimia a explicat că un astfel de topor este greu de găsit în zona Moldovei şi ca în judeţul Neamţ a mai fost găsit unul singur.
În apropierea toporului, Marius Irimia a găsit şi câteva fragmente de ceramică. „După cum se observă, ceramica este pictată, specifică perioadei Cucuteni. Pe unul dintre fragmente se poate observa simbolul ovalului, care reprezintă feminitatea, fertilitatea. Modelele geometrice pictate pe vasele cucuteniene nu erau întâmplătoare sau cu rol decorativ, ci reprezintă simboluri sacre: spirala, crucea şi X, zvastica (cea pozitivă, în sensul literei Z), rombul, cercul, yin şi yang, spiralele îngemănate, semne regăsite din neolitic până în prezent în satul românesc pe parcursul a circa 8 milenii. Unul dintre simbolurile fundamentale pe care s-a format spiritualitatea culturii Cucuteni este spirala. Drumul în spirală este calea spre o altă lume. Spirala dublă poartă semnificaţia întoarcerii din aceea dimensiune, un traseu pe care, probabil, preotesele cucuteniene îl cunoşteau. Pentru tradiţia românească, spirala este drumul spre o altă lume, drum la capătul căruia este descoperită Marea Zeiţă Mamă. Descoperirea a fost făcută pe teritoriul comunei Mărgineni, la graniţa acesteia cu comunele Zăneşti şi Podoleni”, a povestit Marius Irimia.
Artefactele au fost predate de a doua zi Direcţiei de Cultură Neamţ. Lavinia DUCAŞ